Ce putere a unei centrale termice în condensare aveți nevoie pentru casa dumneavoastră?

Alegerea puterii corecte a centralei termice este o decizie care va influența confortul, consumul de gaz și durata de viață a instalației pe următorii 15–20 de ani. În ciuda acestui fapt, majoritatea oamenilor abordează această problemă fie foarte intuitiv („pun același kW ca și avea vechiul cazan"), fie, dimpotrivă, cu convingerea că o putere mai mare = un cazan mai bun. Ambele abordări sunt greșite și pot costa destul de mult – și chiar literalmente.

În acest articol vom aborda întreaga problemă a dimensionării unei centrale termice în condensare de la bazele ei: ce înseamnă exact puterea unei centrale termice, de la ce depinde puterea necesară pentru o anumită imobilizare, cum se poate face o estimare orientativă și în ce situații trebuie ales un kW mai mare sau mai mic. Aici veți găsi și exemple concrete din practică, tabele și comparații.

Ce înseamnă „puterea" unei centrale termice în condensare – și de ce nu este un singur număr

Când vorbim despre puterea unei centrale termice, ne referim la mai multe numere pe care producătorii le indică în fișele tehnice și care pot fi confuzante pentru un client obișnuit. Este important să diferențiem între puterea nominală (maximă) și puterea minimă (modulată).

Centralele termice în condensare, spre deosebire de vechile centrale pe flacără, funcționează cu modulație – adică ajustează puterea în mod continuu în funcție de nevoia actuală. O centrală termică în condensare cu o putere nominală de 24 kW nu funcționează neapărat tot timpul la 24 kW; în majoritatea sezonului funcționează la 30–60 % din maxim, iar acesta este exact regimul în care o centrală termică în condensare funcționează cel mai eficient și cu cea mai mare eficiență (adesea 107–109 % la puterea inferioară).

Pentru practică, aceasta înseamnă două lucruri: în primul rând, o centrală termică în condensare supradimensionată, care nu atinge niciodată regimul de condensare, va consuma mai mult combustibil. În al doilea rând, o centrală termică în condensare foarte subdimensionată nu va reuși să încălțe casa în zilele foarte reci. Există o cale de mijloc – și aceasta poate fi găsită printr-un calcul.

Pierderea termică a clădirii: baza fiecărui calcul corect

Baza tehnică pentru dimensionarea unei centrale termice este calculul pierderii termice a clădirii conform normei STN EN 12831. Este vorba de o evaluare a cantității de energie termică care iese din clădire într-o unitate de timp în condițiile de proiectare (de obicei la o temperatură exterioară de −12 °C pentru majoritatea Slovaciei, −15 °C pentru zonele montane și până la −18 °C pentru anumite localități).

Acest calcul este realizat de proiectant sau de auditorul energetic, iar dacă refaceți sau construiți o nouă clădire, este de fapt un document obligatoriu. În practică, însă, majoritatea proprietarilor de case particulare nu au acest document la dispoziție – și de aceea există estimări orientative pe baza coeficientului specific de pierdere termică, care este o valoare în W/(m²) și depinde de vechimea clădirii și de izolația acesteia.

Tabel orientativ cu coeficientul specific de pierdere termică

Notă: Valorile sunt orientative pentru localitățile obișnuite din Slovacia la o temperatură exterioară de calcul de −12 °C. Pentru localități montane (Liptov, Kysuce, Orava) trebuie luate în considerare condiții mai stricte și valorile cresc cu 10–15 %.

Cum să faceți un calcul orientativ pas cu pas

Procedura pe care o folosim în practică în timpul primei consultanțe telefonice cu un client, când încă nu este disponibilă documentația de proiectare, arată astfel:

Etapa 1: Determinați suprafața încălzită

Numărați doar camerele efectiv încălzite. Dacă aveți o garajă sau o pivniță neîncălzită, aceste suprafețe nu trebuie incluse în calcul. Pe de altă parte, dacă aveți un subsol sau un etaj superior cu camere încălzite, aceste suprafețe trebuie incluse.

Etapa 2: Determinați tipul clădirii

Analizați anul de construcție, grosimea pereților exteriori, tipul ferestrelor (vechi lemn cu geam dublu, PVC, geam triplu), dacă clădirea este izolată și grosimea izolației. Acestea sunt parametri cheie.

Etapa 3: Aplicați coeficientul specific de pierdere termică

În tabelul de mai sus alegeți valoarea corespunzătoare coeficientului specific de pierdere termică și înmulțiți-o cu suprafața încălzită:

Puterea necesară [kW] = suprafața încălzită [m²] × coeficientul specific de pierdere termică [W/m²] ÷ 1 000

Exemplu: O casă construită în anul 1985, parțial izolată cu plăci de fațadă, ferestre PVC, suprafața încălzită 180 m². Coeficientul specific de pierdere termică ≈ 80 W/m².

Calcul: 180 × 80 = 14 400 W = 14,4 kW doar pentru încălzire.

Etapa 4: Adăugați puterea necesară pentru încălzirea apei calde (dacă centrala termică o asigură)

Dacă centrala termică încălțează și apa caldă – ceea ce este cazul majorității instalațiilor din casele particulare – trebuie adăugată o rezervă. Orientativ:

• 1–2 persoane: +4–6 kW
• 3–4 persoane: +6–10 kW
• 5 sau mai multe persoane sau un rezervor mai mare: +10–15 kW

Pentru majoritatea caselor particulare cu 3–5 persoane și o centrală termică combinate, se aplică:

Puterea totală necesară = puterea pentru încălzire + 6–10 kW pentru prepararea apei calde

În exemplul nostru: 14,4 + 8 = 22,4 kW. În acest caz, alegeți o centrală termică cu o putere nominală de 22–24 kW.

Exemple reale din practică: clădiri concrete și puteri finale

În urma anilor de vânzări și consultanță am văzut sute de situații diferite. Iată câteva cazuri tipice:

Cazul 1: O casă veche de cărămidă din Nitra, 210 m², fără izolație

Casă construită în anul 1965, pereți exteriori groși de cărămidă (45 cm), ferestre PVC vechi (cu geam dublu din anul 2002), fără izolație termică la fațadă, subsol cu centrală termică neîncălzit. Proprietarul dorea să înlocuiască vechiul cazan pe flacără de 30 kW cu o centrală termică în condensare.

Calcul: 210 m² × 110 W/m² = 23,1 kW + 8 kW TV = 31 kW în total. Am recomandat o centrală termică cu o putere de 30–35 kW. Deși proprietarul se mira de ce nu se poate alege o centrală mai mică – o casă izolată ar fi avut nevoie doar de 15 kW.

Cazul 2: O clădire nou construită în Zilina, 145 m², standard energetic scăzut

Casă recepționată în anul 2019, construcție Ytong + 20 cm EPS, ferestre cu geam triplu, recuperare aer, clasa energetică A1. O familie de 4 persoane, dorea o centrală termică combinate cu încălzire pe flux.

Calcul: 145 m² × 35 W/m² = 5,1 kW încălzire + 8 kW TV = 13 kW în total. Am recomandat o centrală termică cu o putere de 15 kW. Clientul a fost surprins – aștepta ca o casă de această mărime să necesite cel puțin o centrală de 24 kW.

Cazul 3: Reabilitarea unui apartament în București, 78 m²

Un apartament la etajul 3 al unui bloc de panouri, învecinat cu alte apartamente din trei părți (pierderi termice doar prin tavan, pardoseală și un perete exterior), nucleu izolat și fațadă izolată. Vechiul cazan de 24 kW a fost înlocuit cu unul nou.

Calcul: 78 m² × 45 W/m² (apartament central într-un bloc de panouri) = 3,5 kW + 6 kW TV = 9,5 kW în total. O centrală termică de 15 kW este suficientă, chiar dacă ar fi putut fi și mai mică – dar 15 kW este cel mai mic kW disponibil pentru o centrală termică combinate.

O centrală termică în condensare doar pentru încălzire vs. o centrală combinate: cum se diferențiază dimensionarea

Această întrebare trebuie abordată înainte de a alege puterea. Dacă aveți un încălzitor cu acumulare pentru apă caldă (de exemplu, un boiler de 150–200 litri), centrala termică nu trebuie să acopere imediat vârful de consum al apei calde, ci doar să încarce rezervorul. În acest caz, cerințele pentru putere sunt mai mici și este suficientă o centrală dimensionată doar pentru încălzire, cu o mică rezervă pentru încărcarea rezervorului.

Pe de altă parte, încălzirea pe flux a apei calde (o centrală combinate fără rezervor) trebuie să furnizeze căldură imediat la deschiderea robinetului. O dușă tipică necesită 10–15 kW, umplerea unui balet necesită 20–25 kW. De aceea, centralele combinate pe flux sunt disponibile în mod obișnuit de la 20 kW în sus – nu din cauza dimensiunii casei, ci pentru că o astfel de putere este necesară pentru prepararea apei calde.

Mai multe informații despre această decizie găsiți în articolul Centrală termică în condensare cu încălzire pe flux vs. cu rezervor: diferența și alegerea.

Erori frecvente în dimensionare pe care le vedem cel mai des

Supradimensionarea – problema cea mai frecventă în practică

Este o paradox – majoritatea proprietarilor de case sunt convingeți că o centrală termică mai mare este mai bună. În practică, este exact invers. O centrală termică supradimensionată:

• Avea cicluri prea scurte (taktoare) – centrala se încălzește rapid, termostatul o oprește, centrala se răcește, repornește – și tot așa. La fiecare pornire, arzătoarea funcționează mai puțin eficient și se uzită mai mult.
• Atinge mai rar regimul de condensare, deoarece temperatura apei de retur nu scade suficient de mult.
• Se reduce durata de viață a arzătoarei, pompei și a altor componente.
• În practică, consumă mai mult gaz decât o centrală termică dimensionată corect.

O greșeală foarte tipică: clientul are o casă nou construită de 140 m², standard energetic scăzut, și „pentru siguranță" dorește o centrală de 30 kW, deoarece vecinul, într-o casă veche, are o centrală de 24 kW și „spune că în gerul tare abia reușește". În realitate, puterea corectă pentru o astfel de casă nou construită este de 10–12 kW.

Subdimensionarea – mai rară, dar tot reală

Subdimensionarea apare mai rar, dar există – de obicei într-o casă izolată, unde fostul proprietar a folosit o centrală mică, dar casa a fost extinsă în timp. Sau în clădiri cu mari suprafețe vitrate, orientate spre nord, sau în zone montane cu ierni extreme.

Sintomul este simplu: centrala funcționează la 100 % putere pe durata lungă, dar casa nu se încălțează la temperatura dorită în cel mai rece vreme.

Modul greșit de a ține cont de încălzirea apei calde

O altă greșeală obișnuită: clientul spune „casa are 100 m² și este bine izolată, adică 5 kW – pun o centrală de 8 kW". Dar când fiica și soția sunt amândouă sub duș în același timp, o centrală de 8 kW cu încălzire pe flux nu reușește. De aceea, la încălzirea pe flux a apei calde, puterile trebuie să fie cel puțin 20–24 kW pentru a asigura o preparare confortabilă a apei calde.

Puterea centralei termice și tipul instalației de încălzire

O mare influență asupra alegerea centralei termice o are chiar instalația de încălzire din casă. O centrală termică în condensare atinge cea mai mare eficiență la temperaturi joase de încălzire – adică la temperaturi ale apei în circuit de 40–55 °C (încălzire în pardoseală, panouri la temperaturi joase). La aceste temperaturi, temperatura fumurilor scade sub punctul de rouă (aproximativ 57 °C la gaz metan) și condensarea apare aproape în toată perioada de funcționare.

Dacă aveți o instalație veche cu radiatoare din fontă, proiectate pentru o temperatură de 80/60 °C, o centrală termică în condensare va funcționa corect, dar condensarea va apărea doar în condiții de vreme tranzițională și la cerințe mai mici de încălzire. Eficiența va fi tot mai mare decât la vechiul cazan, dar nu veți atinge 109 % eficiență, cu care producătorii atrag clienții.

Dacă planificați înlocuirea centralei și modernizarea instalației la încălzire în pardoseală, puteți reduce semnificativ dimensionarea centralei – nu doar din cauza temperaturii mai joase a apei, ci și pentru că încălzirea în pardoseală are o suprafață mai mare și funcționează la un consum termic mai scăzut.

Recomandări concrete pentru tipurile obișnuite de clădiri

O casă obișnuită din Slovacia (130–180 m², izolată, 4 persoane)

Dacă este vorba despre o casă construită în anii 70–90, izolată suplimentar cu plăci de fațadă de 10–15 cm, ferestre PVC, acoperiș plat sau înclinat cu izolație – rezultatul tipic este o nevoie de 12–16 kW pentru încălzire. Cu o încălzire pe flux a apei calde pentru 4 persoane, alegeți o centrală termică cu o putere de 20–24 kW.

Pentru o astfel de situație, o soluție practică este de exemplu centrală termică murală în condensare cu încălzire pe flux a apei calde BOSCH Condens GC2300iW 22/25 C, care acoperă nevoile obișnuite ale unei astfel de gospodării cu o încălzire pe flux confortabilă.

O casă mai mică sau un apartament (până la 100 m², 2–3 persoane)

Pentru un apartament într-un bloc de panouri izolat sau o casă mai mică cu o bună izolație pentru 2–3 persoane, o centrală termică de 15 kW este suficientă. Dacă nu doriți o încălzire pe flux, dar aveți un rezervor, puteți alege și o centrală termică pur pentru încălzire cu o putere mai mică.

O alegere potrivită pentru funcția pur de încălzire (cu un rezervor pentru TV) este centrală termică pe gaz BOSCH Condens GC2300iW 15 P – o centrală termică murală compactă în condensare cu o putere de 15 kW, care se potrivește exact pentru apartamente mai mici sau case bine izolate.

O casă mai mare sau o clădire veche fără izolație (200+ m²)

Aici puterile ajung în intervalul 25–35 kW. Pentru astfel de clădiri, o centrală de 30 kW este o soluție obișnuită. Pentru clădiri mai mari și vechi, unde se planifică o reabilitare, este recomandat să se dimensioneze în funcție de starea viitoare după izolare – altfel, riscați să aveți din nou o centrală supradimensionată după izolare.

Pentru clădiri mai mari cu o nevoie mai mare de putere, o soluție potrivită este centrală termică pe gaz BOSCH Condens GC8700iW 30 P cu o putere de 30 kW, care aparține unei serii premium și poate face față condițiilor mai solicitante ale unei clădiri mai mari.

O clădire nou construită la standard energetic scăzut sau pasivă

Aici clienții sunt cel mai surprinși. O casă de 150 m² la standard energetic scăzut are nevoie de doar 4–6 kW pentru încălzire. Chiar și cu o încălzire pe flux a apei calde pentru 4 persoane, vă încadrați într-o centrală de 15–18 kW. Centralele termice în condensare de 20–24 kW disponibile în mod obișnuit sunt deci ușor supradimensionate pentru o astfel de casă – dar modulația acestora (de exemplu, de la 3–4 kW) compensează aceasta într-o oarecare măsură.

Modulația puterii: de ce este mai importantă decât puterea maximă

Centralele termice moderne au capacitatea de modulație continuă – adică ajustează puterea într-un anumit interval, de exemplu de la 3 la 24 kW. Cu cât este mai mică puterea minimă de modulație, cu atât mai bine se adaptează centrala la nevoile mici de căldură (perioade tranziționale, clădiri bine izolate).

Dacă sunteți într-o situație în care casa dumneavoastră are nevoie de doar 6 kW în ger și alegeți o centrală cu o modulație minimă de 4 kW – centrala va funcționa eficient în majoritatea anului. Dacă alegeți o centrală cu o modulație minimă de 8 kW – centrala va face taktoare, va fi mai puțin eficientă și se va uzita mai mult.

La alegerea unui model concret, verificați întotdeauna și puterea termică minimă în fișa tehnică – nu doar puterea maximă.

Influența reglării și a termostatelor inteligente asupra dimensionării

O bună reglare nu schimbă puterea necesară a centralei termice, dar îmbunătățește semnificativ eficiența funcționării acesteia. Reglarea echitermică (adaptarea temperaturii apei la temperatura exterioară) permite centralei termice să funcționeze natural la temperaturi mai joase și să atingă regimul de condensare într-o parte cât mai mare a sezonului. În plus, reduce semnificativ taktoarea.

Un termostat inteligent, cum ar fi Bosch Easycontrol CT 200, permite o control inteligent al centralei termice de la telefon, programe predefinite și adaptare automată la stilul dumneavoastră de viață. În combinație cu o centrală termică corect dimensionată, aceasta este cea mai eficientă cale spre costuri scăzute de încălzire.

Mai multe informații despre reglare găsiți în articolul Controlul inteligent al unei centrale termice în condensare: reglare și termostate inteligente.

Când este potrivit să alegeți o putere mai mare – și când dimpotrivă mai mică

Situații în care este necesară o putere mai mare

• Clădirea nu este izolată și planificați să o izolați abia peste câțiva ani
• Locație extremă (zone montane, văi cu ierni reci)
• Volum mare de spațiu încălzit (tavan înalt, spații de trecere, garaj)
• Încălzire pe flux a apei calde pentru 4 sau mai multe persoane cu două băi
• Clădire cu mari ferestre vitrate orientate spre nord

Situații în care este suficientă o putere mai mică

• Clădire nou construită sau reabilitată complet (izolată + ferestre + acoperiș)
• Un apartament într-un bloc izolat (pierderi termice doar prin tavan, pardoseală și una-două pereți exteriori)
• Clădire cu încălzire în pardoseală (sistem la temperaturi joase)
• Clădire cu recuperare de căldură și ventilație controlată
• Prepararea apei calde prin rezervor (centrala nu trebuie să acopere vârfurile de consum)

O ajutor practic: o privire rapidă orientativă în funcție de situație

Ce facem dacă vrem să înlocuim vechiul cazan și nu știm pierderea termică

Aceasta este cea mai frecventă situație în practică. Vechiul cazan a fost, probabil, și el supradimensionat (altădată se dimensiona cu o rezervă de 30–50 % „pentru siguranță"). Să copiem mecanic puterea acestuia nu este corect.

O procedură mai bună la înlocuire: analizați consumul real de gaz din sezoanele trecute. Din consumul anual de gaz metan se poate deduce puterea medie în timpul sezonului de încălzire și de aici se poate estima pierderea termică reală a clădirii. O formulă orientativă:

Pierderea termică [kW] ≈ consumul anual de gaz [m³] × 10 ÷ 1 800

unde 1 800 este numărul estimativ de ore de sezon de încălzire în Slovacia și 10 este puterea calorifică a gazului metan (kWh/m³) rotunjită. Rezultatul este o putere medie – puterea maximă (la −12 °C) va fi în mod tipic de 2–3 ori mai mare.

Exemplu: Consum de 2 400 m³/an. 2 400 × 10 ÷ 1 800 = 13,3 kW putere medie. Puterea necesară (maximă) pentru încălzire va fi de aproximativ 15–18 kW, iar în total cu TV va fi de 22–24 kW.

Dimensionarea în combinație cu o pompă de căldură (sistem bivalent)

În ultimii ani, tot mai multe instalații au o centrală termică în condensare care nu servește ca sursă primară de căldură, ci ca o sursă de rezervă și completare pentru o pompă de căldură aer-apă (sistem bivalent). În astfel de cazuri, dimensionarea centralei termice este diferită – centrala nu trebuie să acopere întreaga pierdere termică, ci doar acea parte pe care pompa de căldură nu o poate acoperi în gerul extrem. În mod tipic, aceasta înseamnă a alege o putere cu 20–30 % mai mică decât ar fi fost necesară pentru o instalație pur cu centrală termică.

Întrebări frecvente (FAQ)

Este obligatoriu să primesc un calcul profesional al pierderii termice sau este suficient un calcul orientativ?

Pentru o casă nou construită sau pentru o cerere de subvenție (de exemplu, Proiectul Casa Verde) este obligatoriu sau cel puțin puternic recomandat un calcul profesional conform STN EN 12831. În cazul unei înlocuiri obișnuite a unui cazan vechi într-o casă existentă, un calcul orientativ, cum am descris în acest articol, este suficient – dar dacă aveți îndoieli sau o casă atipică, investiția într-un audit energetic profesional se justifică.

Este adevărat că o centrală termică în condensare trebuie să aibă o putere mai mică decât vechiul cazan?

Nu neapărat – depinde de situația concretă. Dacă vechiul cazan era semnificativ supradimensionat (ceea ce este foarte obișnuit în practică), noul cazan ar trebui să fie cu adevărat mai mic. Dacă casa a fost izolată, noul cazan poate fi chiar semnificativ mai mic. Dar dacă casa nu este izolată și vechiul cazan a fost dimensionat corect, puterea noului cazan va fi similară. Regula „condensare = putere mai mică" este valabilă doar în contextul comparației cu cazanele vechi supradimensionate.

De ce încep centralele combinate de la 20 kW, dacă casa mea are nevoie doar de 8 kW pentru încălzire?

Pentru că încălzirea pe flux a apei calde necesită o putere imediată mare – o dușă pentru două persoane sau umplerea unui balet necesită 12–20 kW. Centrala trebuie să acopere acest lucru fără un rezervor. De aceea, puterea nominală a centralelor combinate pe flux este proiectată în principal pentru TV, nu pentru încălzire. Exact de aceea modulația este atât de importantă – o astfel de centrală funcționează în majoritatea sezonului la 3–8 kW pentru încălzire și la 20–24 kW doar în timpul consumului de apă caldă.

Cât de mult influențează alegerea unei centrale mai mari consumul de gaz?

Depinde de gradul de supradimensionare. O supradimensionare ușoară (de exemplu, 24 kW în loc de 18 kW ideale) crește în mod obișnuit consumul cu câțiva procente – centralele moderne cu o bună modulație compensează parțial acest lucru. O supradimensionare semnificativă (de exemplu, 35 kW în loc de 15 kW) poate crește consumul cu 10–20 % din cauza taktoării repetate, a ciclurilor scurte și a unei condensări mai slabe. În cifre reale, la un consum anual de 2 000 € de gaz, aceasta înseamnă 200–400 € în plus inutil.

Ce fac dacă vreau o centrală care să dureze 20 de ani – nu ar trebui să iau o putere mai mare „doar pentru siguranță"?

Nu. Dimensionarea „doar pentru siguranță" nu va ajuta centrala, dimpotrivă – o centrală supradimensionată suferă de taktoare, ceea ce reduce durata de viață a componentelor. Abordarea corectă este să dimensionați centrala în funcție de nevoile actuale și să țineți cont de modificările planificate (izolare, extensie). Dacă planificați să izolați casa în următorii ani, dimensionați în funcție de starea după izolare sau alegeți o centrală a cărei putere va fi un compromis adecvat pentru ambele stări.

Ce putere recomandați pentru o casă obișnuită din Slovacia de 160 m²?

Pentru o casă de 160 m² construită în anii 70–90 cu izolare obișnuită (EPS 10 cm, ferestre PVC), o familie de 4 persoane, încălzire pe flux a apei calde: recomandăm o centrală de 22–24 kW. Dacă casa are o reabilitare semnificativă, inclusiv o bună izolare a acoperișului și o izolare groasă, puteți merge la 20 kW. Dacă casa nu este izolată, luați în considerare 28–30 kW. Dacă planificați o izolare în viitorul apropiat – dimensionați în funcție de starea după izolare.

Concluzie: o dimensionare corectă se plătește

Alegerea puterii corecte a unei centrale termice în condensare nu este o chestiune de intuiție sau de copiere a situației anterioare. Este un calcul pe care îl puteți face singur – cu ajutorul valorilor orientative din acest articol – sau să-l încredințați unui proiectant. În ambele cazuri, este valabil: este mai bine o centrală cu o putere mai mică, dar suficientă și cu o bună modulație, decât un „puternic" cazan supradimensionat care funcționează în condiții neavantajoase toată sezonul.

Dacă aveți întrebări legate de alegerea unui model concret, consultați și articolul Cum alegi o centrală termică în condensare: la ce să te uiți înainte de cumpărare și Centrală murală vs. centrală de pardoseală în condensare: care este mai potrivită, unde găsiți alte legături. O alegere corectă a centralei termice este o combinație între puterea corectă, tipul corect și amplasarea corectă – toate acestea împreună decid dacă centrala va funcționa fiabil și ieftin pe toată durata de viață.

Din punct de vedere al alegerii unui model concret: pentru majoritatea caselor particulare din Slovacia cu 3–5 persoane și o suprafață încălzită de 130–180 m² (bine izolate), cele mai bune opțiuni sunt centralele în condensare cu o putere de 20–24 kW cu încălzire pe flux. De exemplu, centrală termică pe gaz BOSCH Condens GC2300iW 24 P acoperă nevoile majorității astfel de gospodării și este disponibilă și din punct de vedere al prețului. Pentru clădiri semnificativ mai mari sau vechi, opțiunea premium este BOSCH Condens GC8700iW 30 P cu 30 kW.