izolație
Izolație (sau uneori și izolarea) poate fi:
- în general:
- în construcții și tehnică:
- dispozitiv sau măsură practică de protecție împotriva unor influențe nedorite, intervenții (schimbări termice (căldură, frig), umiditate, apă, zgomot, zgomot, incendiu, substanțe agresive, vibrații, pătrunderea aerului etc.), vezi de exemplu izolație termică, izolație împotriva umezelii, izolație împotriva zgomotului, izolație împotriva frigului, izolație acustică, izolație cristalină a betonului, izolație antifoc, Izolație împotriva vibrațiilor
- activitate cu scopul de a proteja ceva împotriva unor influențe nedorite, intervenții etc. (în special aplicarea dispozitivelor menționate mai sus)
- în electrotehnică:
- înveliș care protejează conductorul, vezi izolație (electrotehnică)
- prescurtat izolație a circuitului integrat
- în informatică: una dintre caracteristicile bazei de date, vezi izolație (bază de date)
- în chimie: separarea unei substanțe dintr-un grup de substanțe/mix, vezi izolație (chimie)
- în biologie:
- izolarea fizică (obținerea) a unui agent patogen, vezi izolație (separarea agentului patogen)
- în microbiologie: extragerea unui grup de celule în condiții aseptice și multiplicarea acestora pe medii de cultură artificiale, vezi izolație (multiplicarea celulelor)
- în zoologie: separarea spațială a unei populații de animale de ceilalți membri ai speciei, vezi izolație (zoologie)
- în botanică și genetica: protecția împotriva încrucișării nedorite, vezi izolație (non-încrucișare)
- în genetica: unul dintre factorii de speciație, vezi izolație (speciație)
- în medicină: (măsură de) separare a bolnavilor periculoși de restul populației sau spațiul, încăperea, clădirea corespunzătoare, sinonim: separare, (spațiu și) izolație, vezi separare (bolnavi)
- în închisori: spațiul, încăperea, clădirea corespunzătoare pentru separarea și izolarea deținuților, sinonim: separare, izolație, vezi separare (deținuți)
- în psihologie:
- izolarea socială a unui individ de ceilalți oameni, care duce la trăirea senzației de singurătate, vezi izolație (psihologie)
- în psihanaliză: o anumită formă de mecanism de apărare, vezi izolație (psihanaliză)
- în sociologie: prescurtat izolare socială (absența contactelor cu oamenii, în special cu cei pe care individul le atribuie un sens social)
- în politică (în special despre stat): lipsa aliatului și/sau neexistența participării la orice grupuri internaționale, vezi și izolationalism