catodă
Catoda este electroda într-un sistem electrochimic sau într-un circuit electric, care primește electroni în timpul reacțiilor electrochimice. Într-o celulă electrochimică, un element electrochimic sau o baterie galvanică, catoda este locul unde are loc reacția de reducere, adică primirea electronilor.
Într-o celulă electrochimică sau într-un element electrochimic, unde are loc electroliza, catoda este conectată la polul negativ al sursei de tensiune. În timpul aplicării curentului electric prin electrolit, la catodă are loc reducerea, ceea ce înseamnă că electrozii primesc electroni și are loc o reacție chimică. La catodă se formează astfel compuși sau produse ale reducerii.
Într-o baterie galvanică, unde are loc o reacție electrochimică spontană, catoda este locul unde are loc oxidarea, ceea ce înseamnă că electrozii eliberează electroni în mediul înconjurător. La catodă are loc reducerea produselor care provin din anodă, menținând astfel echilibrul electric în sistem.
Catoda are sarcina negativă în sistemele electrochimice și este locul unde are loc reacția care asigură curgerea electronilor. Este o componentă importantă a proceselor electrochimice și găsește aplicații în diverse domenii, cum ar fi electroliza, elementele galvanice, acumulatori, reacțori electrochimici și altele.
În electrochimie, termenul catodă (κάθοδος (kathodos), „coborâre” sau „cale în jos”) se referă la electroda, unde are loc reducerea. În cazul aplicării unei tensiuni externe la electrozi (în timpul electrolizei), catoda are sarcina negativă, iar în cazul unui element electric, sarcina pozitivă.
În electronică, se poate întâlni acest termen la componente, cum ar fi dioda, tubul electronic sau tiristorul, unde catoda reprezintă de obicei electroda cu tensiune negativă. În cazul unei diode semiconductoare, catoda este semiconductoare de tip N și în direcția directă este conectată la tensiune negativă.
Opusul catodei este anoda.