bar

Presiunea este o mărime fizică, exprimând raportul forței F (numită forță de presiune) care acționează perpendicular, uniform și continuu pe o suprafață și aria acestei suprafețe S.

p = F / S

Unitatea de măsură pentru presiune este pascalul (Pa), adică newton pe metru pătrat - N.m^(-2). Presiunea nu acționează doar în punctul de aplicare al forței, ci se propagă prin volumul corpului. Este una dintre mărimile termodynamice de bază.

Dacă vectorul forței acționează doar perpendicular, vorbim despre "presiune simplă", "pură" sau "uniformă". Dacă forța nu este distribuită uniform pe suprafață, vorbim despre "presiune medie" sau "presiune medie". Dacă forța acționează într-un punct, vorbim despre "presiune locală", adică presiunea care acționează într-un punct al suprafeței considerate este raportul diferențial:

p = dF / dS

Generalizând definiția presiunii (pentru forțe care acționează în orice direcție pe o suprafață generală) putem scrie ecuația:

dFs = p * dS

unde dFs este componenta vectorului forță perpendiculară pe elementul de suprafață dS, asupra căruia acționează, iar direcția vectorului elementului dS are direcția normalei la această suprafață.

Dimensiunea fizică a mărimii este (p) = L^(-1) * M * T^(-2).

Dacă substanța este elastică, respectiv comprimabilă, presiunea va cauza o deformare. La acțiunea forței asupra unui corp solid se face distincția între tracțiune și compresiune. Forța de tracțiune va cauza întinderea corpului, forța de compresiune va comprima corpul. Forțele de tracțiune și compresiune se deosebesc doar prin direcția de acțiune a forței (vectorul forței este invers).

 

Presiunea cinetică

Presiunea în gazele (de exemplu, presiunea care tensionează o anvelopă de bicicletă) are un alt caracter decât presiunea generată de o piatră care stă pe pământ. Aceasta este cauzată de ciocnirile moleculelor individuale de gaz, care se mișcă în spațiu și ciocnesc pereții recipientului (și uneori și alte molecule). De aceea, uneori vorbim despre așa-numita presiune cinetică – acest termen subliniază faptul că principalul motiv pentru prezența presiunii este chiar mișcarea moleculelor. Mișcarea moleculelor de gaz este studiată de așa-numita teorie cinetică a gazelor, unul dintre rezultatele importante fiind așa-numita ecuație de stare pentru gazul ideal.

Presiunea hidrostatică

vezi articolul principal: Presiunea hidrostatică. Presiunea hidrostatică în gaze și lichide este determinată de masa straturilor superioare, care acționează cu forță asupra straturilor de dedesubt în câmpul gravitațional. Această forță care acționează pe o suprafață este numită presiune hidrostatică. Se calculează cu relația

p = ρ * g * h

unde

ρ este densitatea lichidului sau gazului g este accelerarea gravitațională (pe Pământ 9,81 m.s^(-2)) h este adâncimea (înălțimea coloanei de lichid sau gaz)

 

Presiunea atmosferică

Presiunea atmosferică este un caz special de presiune hidrostatică generată de masa aerului care formează atmosfera. Sub influența vremii, presiunea atmosferică variază ușor, motiv pentru care s-a introdus așa-numita presiune atmosferică standard sau presiunea normală cu valoarea de 101 325 Pa și este aproximativ egală cu valoarea tipică a presiunii la nivelul mării. Presiunea în atmosferă scade odată cu altitudinea, deoarece coloana de aer deasupra punctului de măsurare se reduce.

 

Suprapresiune și subpresiune

Este o exprimare relativă a presiunii, de obicei ca presiune într-un spațiu închis față de presiunea din spațiul înconjurător (de obicei atmosferică). Suprapresiunea înseamnă o presiune mai mare decât cea de referință, iar subpresiunea o presiune mai mică decât cea de referință.