Ce trebuie verificat înainte de conectarea unui nou aparat cu gaz
De ce este esențială pregătirea preinstalației: Siguranța și funcționalitatea instalației cu gaz
Conectarea unui nou aparat cu gaz, fie că este vorba de o centrală termică modernă pentru încălzire eficientă, un centrală termică cu plită sau un cuptor, nu este doar o chestiune de „screm” și „șurub”. Este un moment critic care determină siguranța întregii gospodării în următorii ani. Ca tehnic care, în decursul a zece de ani de practică, a văzut mii de instalații, pot spune că 90% dintre defecțiunile cauzate de instalațiile cu gaz nu sunt rezultatul unei defecțiuni a aparatului în sine, ci al unei greșeli în conectare – în special legată de alegerea unei țevi inadecvate, de lungimea incorectă sau de o fixare neprecisă.
Mulți clienți cred că este suficient să vină la magazin, să cumpere o țeavă și să o monteze. În practică, însă, se întâmplă adesea ca, după montare, să constatați că țeava nu ajunge la robinet, că țeava întinsă prea mult se încurcă și creează o presiune periculoasă, sau că filetul nu este compatibil. Înainte de a ridica șurubelnița, trebuie să efectuați o serie de controale tehnice. Aceste pași reprezintă baza unei funcționări sigure și a evitării amenzi de la inspecția de gaze.
1. Verificarea tipului și stării instalației de gaz
Primul pas nu este măsurarea, ci o verificare vizuală și fizică a instalației de gaz existente. Dacă aveți un apartament vechi sau o casă construită înainte de anul 2000, probabil veți întâlni diferite tipuri de conexiuni. Trebuie să determinați cu precizie ce tip de filet are conducta de gaz fixă. Este vorba de un filet interior (în interior) sau exterior (pe exterior)?
În practica obișnuită, întâlnim trei situații principale:
- Filet interior (N): Filetul este plasat în interiorul capătului conductei. Acest tip este mai frecvent la instalațiile noi și la majoritatea centralelor termice moderne. Pentru acest tip aveți nevoie de o țeavă cu un filet pe partea exterioară, care se introduce în interior.
- Filet exterior (M): Filetul este pe partea exterioară a capătului. Țeava trebuie să aibă un filet interior, care se montează pe cel exterior. La acest tip este esențială alegerea corectă a materialului de etanșare.
- Sistem combinat: Unele instalații vechi au reduceri speciale, care pot fi uzate sau corodate.
Dacă nu sunteți siguri de tipul de filet, nu încercați să „încercați” și să „adaptați” țeava forțat. Acest lucru poate duce la ruperea filetului sau la fuga de gaz. În acest caz este necesară utilizarea pieselor de reducere corespunzătoare sau schimbarea tipului de țeavă. Identificarea corectă a filetului este primul pas pentru a ști dacă o țeavă standard va fi potrivită sau dacă veți avea nevoie de o soluție specială.
2. Măsurarea exactă a distanței și alegerea lungimii corecte
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le-am văzut în practică este montarea unei țevi care este fie prea scurtă, fie prea lungă. Ambele situații extreme reprezintă riscuri. O țeavă prea scurtă obligă aparatul să fie tras, ceea ce creează o solicitare mecanică asupra conexiunilor. La vibrații (de exemplu, la pornirea unui centrală termică cu gaz sau la mișcarea în apropierea cuptorului) această solicitare se transmite asupra conexiunii filetate, ceea ce în timp duce la oboseala materialului și la apariția unei fărâme.
Pe de altă parte, o țeavă prea lungă se poate încurca, să stea pe podea și să formeze bucle. Aceste bucle sunt nu doar estetic neplăcute, dar și periculoase, deoarece pot fi ușor zgâriate de picioare, pantofi sau de un mop. În plus, dacă țeava este prea lungă, poate atinge suprafețe calde ale aparatului sau să se încurce cu alte obiecte.
Regulă pentru lungimea corectă: Țeava ar trebui să fie suficient de lungă pentru a putea muta aparatul cu ușurință (de exemplu, pentru curățarea de sub acesta), dar suficient de scurtă pentru a rămâne dreaptă și a nu perturba fluxul de aer. Recomand măsurarea distanței dintre punctul de conectare pe perete și punctul de intrare pe aparat în trei poziții: în poziția normală, în poziția complet extinsă (dacă este posibil) și în poziția în care aparatul este complet introdus în locul destinat. La această distanță adăugați aproximativ 10-15 cm de rezervă pentru a elibera și organiza țeava.
Pentru aparatele de uz casnic în bucătărie, cele mai frecvente lungimi disponibile sunt 500 mm, 750 mm, 1000 mm, 1250 mm și 1500 mm. Alegerea unei anumite lungimi depinde de configurația bucătăriei dumneavoastră. Dacă aveți, de exemplu, un robinet de gaz plasat jos și un cuptor montat înalt, veți avea nevoie de o țeavă mai scurtă. Dacă robinetul este sus și aparatul este jos, sau dacă distanța este mare din cauza designului bucătăriei, veți avea nevoie de o variantă mai lungă.
3. Starea garniturii și curățenia filetului
Un alt pas important, adesea neglijat, este verificarea stării filetului și a garniturii. Tuburile de gaz vin cu garnituri pre-montate (cele mai frecvente fiind din cauciuc sau fluororubber). La un aparat nou este posibil ca garnitura originală să fi fost deteriorată în timpul transportului sau să fie deja uzată. Este de asemenea posibil ca pe conducta dumneavoastră de gaz fixă să existe o garnitură veche, care este uscată sau deteriorată de coroziune.
Norma tehnică cere ca la fiecare nouă conexiune să se folosească o garnitură nouă și de calitate. Nu folosiți niciodată garnituri vechi, chiar dacă par să arate destul de bine. Garniturile vechi au pierdut elasticitatea și nu pot asigura o etanșare perfectă. În plus, dacă folosiți bandă (benzi FUM), este important să urmați procedura corectă. Pentru tuburile de gaz se recomandă adesea utilizarea unor pastele de etanșare special pentru gaz sau benzi dedicate gazului, care sunt rezistente la oxidare și substanțe chimice. Folosirea benzii obișnuite sau a unui material de tip frotac este inacceptabilă și poate cauza o scurgere de gaz.
Înainte de montaj, verificați dacă filetele sunt curate și lipsite de rugină. Dacă găsiți pete de rugină sau impurități, îndepărtați-le cu un periuță sau o batistă. Ruginile pot împiedica fixarea corectă a tubului și pot crea spații prin care gazul poate scăpa. Dacă filetul este deteriorat (scobit, deformat), nu-l puteți folosi. În acest caz este necesară înlocuirea părții respective de conductă de către un specialist.
4. Verificarea compatibilității materialului și a presiunii
Nu puteți folosi orice tub pentru orice aparat de gaz. Există diferite tipuri de tuburi de gaz: tuburi pentru gaz metan, tuburi pentru propan-butan și tuburi universale. Majoritatea tuburilor moderne sunt universale, dar este important să verificați dacă tubul este certificat pentru presiunea pe care o cere aparatul dumneavoastră. Aparatele de gaz casnice funcționează la presiuni relativ scăzute, dar aparatele industriale sau profesionale pot cere presiuni mai mari.
În afară de presiune, este importantă și rezistența la temperatură. Dacă planificați instalarea unui tub în apropierea unor surse de căldură (de exemplu, în apropierea coșului de fum sau a corpurilor de încălzire), trebuie să vă asigurați că tubul poate rezista la temperaturi ridicate. Tuburile obișnuite din cauciuc pot pierde proprietățile lor și pot crăpa în timpul unei expuneri prelungite la căldură. În astfel de cazuri este recomandat să folosiți tuburi cu o rezistență termică mai mare sau tuburi protejate cu o armătură metalică.
Pentru uz casnic sunt ideale tuburile cu filet intern și extern, fabricate din materiale de calitate rezistente la coroziune. De exemplu, Tub gaz intern - intern 500 mm este potrivit pentru distanțe scurte, unde este necesară minimizarea spațiului. Pentru distanțe mai mari, cum ar fi cazul Tub gaz intern - intern 1000 mm, este necesar să vă asigurați că tubul nu este supus solicitărilor mecanice.
5. Pregătirea locului de lucru și măsuri de siguranță
Înainte de a începe instalarea, pregătiți locul de lucru. Asigurați-vă că aveți la îndemână toate uneltele necesare: două chei de reglare (una pentru fixare, alta pentru strângere), material de etanșare nou, o sursă de lumină și un detector de gaz (sau cel puțin apă cu săpun pentru testarea scurgerilor). Este important să aveți acces la închiderea principală a robinetului de gaz în caz de urgență.
Nu lucrați cu gaz dacă există flăcări deschise, scântei sau dacă aerul este saturat cu alte gaze. Dacă aveți suspiciuni de scurgere de gaz înainte de instalare, închideți imediat robinetul principal și contactați compania de gaze. Instalarea trebuie să se desfășoare într-o cameră bine aerisită. Dacă este posibil, țineți fereastra deschisă pe durata întregului proces de instalare și câteva minute și după aceea.
Este de asemenea bine să știți că nu toate lucrările le puteți face singuri. Dacă aveți îndoieli privind starea conductei de gaz, tipul corect de tub sau abilitățile dumneavoastră, rețineți că instalările de gaz sunt reglementate de norme legale stricte. În acest caz este mai bine să sunați un instalator de gaz licențiat, care va face instalarea și apoi o va verifica. Vă va oferi siguranța că instalarea dumneavoastră este sigură și conformă cu legile în vigoare.
6. Procedura de instalare și testarea finală
Când ați finalizat toți pașii pregătitori, puteți trece la instalare. În primul rând, deșurubați vechiul tub (dacă a fost instalat) și curățați filetul. Puneți noua garnitură pe filetul tubului. Asigurați-vă că garnitura este poziționată corect și nu este deteriorată. Apoi montați tubul pe filet și strângeți-l manual pentru a evita o montare dezechilibrată.
Ulterior, strângeți tubul cu două chei. O cheie o folosiți pentru a fixa conducta fixă, pentru a preveni rotirea acesteia, iar cealaltă cheie o folosiți pentru a strânge tubul. Strângerea trebuie să fie fermă, dar nu excesiv de puternică, pentru a nu deteriora filetele. După strângere, verificați dacă tubul este drept și nu este torsiune.
Ultimul pas este testarea pentru scurgeri. Deschideți robinetul de gaz și aplicați apă cu săpun pe locul de conectare. Dacă apar bule, înseamnă că există o scurgere de gaz. În acest caz, închideți tubul, eliberați gazul și strângeți din nou sau înlocuiți garnitura. Dacă nu apar bule, vă puteți considera misiunea îndeplinită. Nu uitați, totuși, că testarea cu săpun nu este suficientă pentru o verificare pe termen lung. Recomandăm verificări periodice ale tuburilor și înlocuirea acestora conform normelor.
Ce faceți dacă tubul de gaz scurge sau este zgâriat?
Dacă în timpul instalării sau în timpul funcționării observați că tubul scurge sau este zgâriat, închideți imediat robinetul de gaz și contactați compania de gaze sau service-ul. Nu încercați să faceți reparația singuri. Un tub zgâriat poate exploda oricând și poate cauza accidente grave. Este întotdeauna mai bine să înlocuiți tubul cu unul nou decât să riscăm siguranța.
7. Verificarea scurgerii și funcționarea detectorului de gaz
Faza finală înainte de punerea în funcțiune este nu doar o verificare vizuală, ci și un test funcțional pentru scurgeri de gaz. Folosirea apei cu săpun este de bază, dar pentru o siguranță maximă recomand să o completezi cu un detector de gaz electronic. Acest aparat poate detecta chiar și cantități minuscule de gaz, care pot fi neglijate într-un test obișnuit.
8. Verificarea condițiilor spațiale și a circulației aerului
Recent am rezolvat un caz în care furtunul a fost montat corect, însă aparatul nu funcționa optim din cauza unei erori în aranjarea spațială. Înainte de conectare, trebuie să vă asigurați că centrala termică pe gaz are un suficient admisie aer pentru o ardere completă. Dacă bucătăria este complet etanșată și ventilația este ineficientă, poate apărea o ardere incompletă a gazului, ceea ce duce la formarea monoxidului de carbon (CO).
Verificați și distanța furtunului față de suprafețele calde. Furtunul nu trebuie să fie plasat astfel încât să atingă direct o sobă caldă sau o plită în timpul funcționării. Căldura reduce durata de viață a materialului cauciucat și crește riscul de fisurare. Asigurați-vă întotdeauna că furtunul are suficient spațiu liber și nu este expus direct focului sau temperaturilor ridicate.
9. Identificarea tipului de gaz și a parametrilor de presiune
O altă etapă critică este verificarea tipului de gaz livrat în gospodăria dvs. În România se folosește frecvent gazul metan (G20), care are alți parametri decât amestecul propan-butan (G31). Deși majoritatea furtunurilor moderne sunt universale, unele componente specifice sau reglatoarele vechi pot fi sensibile la diferențele de densitate a gazului și de presiune.
Verificați întotdeauna fișa tehnică a aparatului dvs. Dacă este vorba despre o centrală termică pe gaz pentru încălzire eficientă, aceasta poate avea un alt nivel de presiune de funcționare decât un centrală termică. O presiune incorectă poate duce la o flacără instabilă, la o ardere excesivă a gazului sau chiar la declanșarea siguranțelor de protecție. La înlocuirea furtunului, asigurați-vă că noul furtun este certificat pentru tipul de gaz și presiunea cerută de sistemul dvs.
FAQ: Întrebări frecvente despre furtunurile de gaz
Pot folosi un furtun care este cu 20 cm mai scurt decât distanța mea?
Nu. Utilizarea unui furtun prea scurt va cauza o tensiune la conexiune, ceea ce poate duce la scurgerea gazului. Furtunul trebuie să fie suficient de lung pentru a fi liber și fără tensiune. Dacă distanța este mai mică, puteți folosi un furtun cu o lungime mai mare și să-l ajustați, dar în niciun caz nu puteți folosi un furtun prea scurt.
Câți ani ar trebui să dureze un furtun de gaz?
Durata recomandată a furtunurilor de gaz este în mod obișnuit de 5 până la 10 ani, în funcție de tipul furtunului și de condițiile mediului. Unele furtunuri au o durată de viață specificată de producător de 5 ani, altele de 10 ani. Este totuși important să verificați periodic starea furtunului și să-l înlocuiți dacă este deteriorat sau vechi. Conform normelor, furtunul ar trebui schimbat la fiecare 5 ani, dacă nu este specificat altfel.
Pot scurta eu însuți furtunul?
Nu. Scurtarea furtunurilor de gaz este interzisă. Corpul principal al furtunului este special construit și scurtarea poate deteriora garnitura sau structura furtunului, ceea ce va duce la scurgerea gazului. Dacă aveți nevoie de un furtun mai scurt, cumpărați unul nou cu lungimea dorită.
Este necesar să strângeți furtunul cu forță?
Nu. Furtunul trebuie să fie strâns cu un cheie, dar nu excesiv de tare. Strângerea excesivă poate deteriora filetul sau garnitura. Se recomandă să strângeți furtunul până când este fix, dar fără deformări. Utilizați două chei pentru a preveni rotirea conductei fixe.
Pot folosi un furtun pentru gaz metan și pentru propan-butan?
Majoritatea furtunurilor moderne de gaz sunt universale și sunt destinate pentru ambele tipuri de gaz. Totuși, este important să verificați specificațiile furtunului și să vă asigurați că este certificat pentru tipul de gaz dorit. Dacă furtunul este destinat doar unui tip de gaz, nu poate fi folosit pentru celălalt.
Concluzie
Instalarea unui aparat pe gaz este un proces care necesită atenție, precizie și respectarea normelor de siguranță. Alegerea corectă a furtunului de gaz, lungimea sa adecvată și calitatea garniturii sunt esențiale pentru funcționarea sigură. Dacă aveți îndoieli, este întotdeauna mai bine să consultați un specialist. Siguranța dvs. și a familiei dvs. este pe primul loc. Rețineți că gazul este invizibil și periculos, așa că este necesar să acționați responsabil și precis.
Aveți întrebări legate de această temă?
Nu reușiți să luați o decizie sau aveți o situație specifică în gospodăria dvs.? Scrieți-ne - cu plăcere vă vom oferi sfaturi.