Montajul setului centrală termică și boiler: pași, cerințe și ce trebuie asigurat dinainte

Produsele sunt în curs de pregătire.

Dar puteţi vizualiza alte categorii.

Montajul ansamblului centrală termică și boiler: pașii completi, cerințele tehnice și ce trebuie pregătit înainte

Asamblul unei centrale termice în condensare cu boiler pentru apă caldă menajeră face parte azi dintre cele mai frecvente soluții de încălzire și preparare a apei calde în casele de locuit. În comparație cu încălzitorul instant, boilerul oferă un mod confortabil și eficient energetic de încălzire a apei, iar centrala termică în condensare asigură un randament maxim al arderii. Montarea unui astfel de ansamblu nu este însă o problemă banală – necesită pregătire, cunoștințe tehnice, documentație de proiectare corectă și respectarea mai multor norme tehnice. Acest articol vă va conduce prin întregul proces, de la prima inspecție până la punerea în funcțiune, bazându-se pe experiența practică de instalare.

Dacă încă mai ezitați asupra alegerea ansamblului, vă recomandăm să citiți mai întâi articolul Cum alegi ansamblul unei centrale termice în condensare cu boiler pentru apă caldă, unde găsiți criteriile de alegere. Pentru întrebarea volumului boilerului, consultați Ce volum de boiler aveți nevoie: calculul în funcție de numărul de persoane și de numărul de băi. În acest articol presupunem că ansamblul a fost deja ales și ne vom ocupa de instalare în sine.

Ce este ansamblul centrală termică și boiler: principiile de bază

Înainte de a începe cu pașii de montaj, recapitulăm rapid ce instalăm. Ansamblul constă dintr-o centrală termică în condensare (murală sau verticală), un boiler pentru apă caldă menajeră (boiler cu acumulare) și o legătură hidraulică între ele. Centrala încălzește boilerul prin intermediul unui schimbător de căldură – boilerul nu încălzește apa direct cu flacăra, ci prin circuitul termic al centralei. Astfel, apa potabilă este mereu izolată de circuitul de încălzire, ceea ce este esențial din punct de vedere al cerințelor igienice.

În practică, întâlnim două tipuri principale de legături: legătura hidraulică directă (centrala are un ieșire separată pentru boiler) sau legătura prin intermediul unui dispozitiv hidraulic numit și Thermolink (tipic pentru ansamblul Protherm). Mai multe informații despre modul de funcționare al Thermolink P și despre ce aduce, găsiți în articolul Thermolink P și legătura hidraulică a centralei termice cu boilerul: cum funcționează. Pentru scopul acestui text, este important să știți că modul de legătură influențează direct amplasarea componentelor și traseul conductelor.

Ce trebuie să aveți pregătit înainte de venirea instalatorului

Cea mai frecventă problemă pe care o întâlnim în cadrul comandelor este lipsa pregătirii clădirii. Clientul comandă ansamblul, stabilește data montajului, dar în ziua venirii instalatorului se dovedește că încăperea centrală termice nu este finisată, lipsește alimentarea cu gaz sau electricitatea nu este în formatul cerut. Fiecare astfel de problemă prelungeste durata montajului și scumpe întregul proiect. De aceea, vom analiza ce trebuie să aveți pregătit în prealabil.

Documentația de proiect și revizii

Dacă este vorba de o construcție nouă sau de reconstrucția unei instalații de gaz, este necesară o proiectare a gazificării realizată de o persoană autorizată. Acest proiect trebuie să fie aprobat de distribuitorul de gaz. Fără documentația validă, montajul nu poate începe. În cazul centralelor termice în condensare, evacuarea gazelor arse trebuie să fie realizată conform STN EN 483 și a părților relevante ale STN EN 15502. Dacă înlocuiți centrala într-un obiectiv existent, unde era de exemplu o centrală atmosferică cu evacuare prin șemineu, nu este suficient doar conectarea la șemineul vechi – este necesară o revizie a șemineului și aproape întotdeauna și o refacere sau schimbare completă a sistemului de evacuare a gazelor arse (condensul este acid și ar coroda șemineul vechi de zidărie).

Pentru instalația electrică este valabil faptul că centrala trebuie conectată la un circuit separat protejat cu siguranță minimă de 10 A, cu protecție RCD (dispozitiv de protecție împotriva curentului de fugă). Boilerul cu corp de încălzire electrică de rezervă (care are unele modele) necesită un circuit separat cu o capacitate mai mare. Acest lucru trebuie să fie pregătit împreună cu electricianul înainte de montarea centralei termice.

Încăperea și pregătirea construcției

Camera centralei termice sau spațiul în care va fi instalat ansamblul trebuie să îndeplinească mai multe condiții:

Lucrările de tencuială trebuie să fie terminate și pereții uscați (centrala este fixată pe perete, iar un perete umed complică montajul).
Alimentarea cu apă rece cu clapet de retur și robinet într-o poziție accesibilă.
Evacuarea condensatului și a supapei de siguranță a boilerului (supapa de siguranță a boilerului trebuie să aibă o evacuare liberă, nu doar o recipient închis).
O alimentare suficientă de aer pentru arzător (la camerele C – centralele hermetic închise – aerul este adus din exterior prin sistemul cu două țevi, deci nu este nevoie de ventilație, dar la vechile camere B – centralele cu spațiu de ardere deschis – este necesară ventilația încăperii).
Temperatura încăperii nu trebuie să scadă sub 5 °C (frostul ar deteriora echipamentul).
Înălțimea liberă a încăperii trebuie să fie minim 2 m, dar la boilerul cu volum mare (peste 200 litri) suportul boilerului poate avea până la 180 cm, ceea ce trebuie luat în considerare.

Alimentarea cu gaz și cerințele parametrice

Centralele termice în condensare cu putere de 20–30 kW necesită pentru gaz metan un minim de 17–20 mbar de presiune la debitul nominal. Alimentarea cu gaz trebuie să fie dimensionată astfel încât presiunea să nu scadă sub această valoare nici în cazul unui consum simultan la centrală termică, termo și alte aparate. Robinetul de gaz în fața centralei trebuie să fie accesibil și funcțional. Pe conducta de alimentare se montează filtre de impurități și, la instalațiile noi, și reglajul de presiune al gazului, dacă distribuitorul nu furnizează gazul la presiunea corectă direct.

Materiale, unelte și echipamente necesare

Un instalator experimentat vine la comandă echipat, dar clientul ar trebui să știe ce implică o instalare, pentru a înțelege corect oferta de preț și a nu fi surprins de „plusuri”. Iată un rezumat al ceea ce o montare tipică a unui ansamblu necesită:

Material pentru circuitul de încălzire

Conexiuni din țeavă de cupru sau oțel inoxidabil între centrală și boiler (diametrul tipic 3/4" sau 1", în funcție de puterea centralei și modelul boilerului).
Robinet cu sferă la fiecare conexiune – ieșirea și întoarcerea circuitului boilerului trebuie să fie închidere, pentru a putea deconecta boilerul fără golirea întregului sistem.
Robinet de evacuare la cel mai jos punct al circuitului boilerului.
Garnituri, șnur de cânepă sau bandă de teflon (în funcție de tipul conexiunii).
Vas de expansiune pentru circuitul boilerului, dacă centrala nu are suficientă vas de expansiune proprie (majoritatea centralelor moderne cu condens au vas de expansiune pentru circuitul de încălzire, dar cel pentru TUV trebuie adăugat separat, conform producătorului).
Supapă de siguranță pentru circuitul boilerului (reglată tipic la 6 bar pentru partea TUV).

Material pentru partea de gaz

Flex de gaz sau țeavă de cupru/otel fixă de la robinetul de gaz la centrală.
Filtru de gaz (dacă nu este pe conducta de alimentare).
Garnituri pentru conexiunile de gaz (certificate pentru gaz, nu cânepă obișnuită).

Material pentru evacuarea fumurilor

Țevi și fitinguri pentru sistemul de fumuri și admisie de aer – diametru 60/100 mm (coaxial) sau 80/80 mm (twin pipe), în funcție de centrală și proiect.
Buncăr de condens sau sifon pentru condens.
Capac de protecție împotriva păsărilor pentru ieșirea pe fațadă sau acoperiș.

Unelte

Într-o astfel de comandă, uneltele instalatorului includ: șurubelniță cu percutor, chei de șuruburi (17–32 mm), șurubelniță, îndoit de cupru, lipitor sau aparat de presare, detector de gaz, manometru, termometru digital, multimetru și bandă de spumă lipicioasă pentru izolarea termică a conductelor.

Etapele montajului pas cu pas

Acum trecem la propriu la procedură. Descriem o instalare tipică a unei centrale termice murale cu condens (de exemplu Vaillant VU 246/5-3 ecoTEC pro + VIH R 150 B) cu boiler vertical într-o cameră centrală termică de casă de familie.

Etapa 1: Măsurarea și fixarea suportului centralei

Fiecare centrală murală vine cu o șablon de montaj sau cu un suport. Acest suport se fixează pe perete la o înălțime care ține cont de spațiul pentru boiler sub centrală sau lângă aceasta, precum și de accesibilitatea pentru service (în mod tipic marginea inferioară a centralei la 1,2–1,5 m deasupra podelei). Peretele trebuie să fie portant – centrala cu umplutură de apă cântărește 30–50 kg. Fixarea se face cu șuruburi chimice sau cu șuruburi de înaltă rezistență pentru o sarcină minim dublă față de greutatea dispozitivului. După fixarea suportului, se marchează imediat poziția punctelor de conectare (ieșire, întoarcere, gaz, condens, electricitate) și se forțează găuri în perete, dacă este vorba de o montare prin perete.

Etapa 2: Instalarea boilerului

Boilerul se plasează la locul său – fie direct sub centrală (dacă este vorba de un ansamblu cu boiler mic, cum ar fi Vaillant VU 246/5-3 ecoTEC pro + VIH Q75 B, unde boilerul de 75 litri poate fi suspendat direct sub centrală), fie lângă centrală pe podea. Boilerele verticale (120, 150, 200 litri) se instalează în mod obișnuit lângă centrală. Boilerul se așează cu ajutorul unui nivel și, la modelele verticale, se fixează eventual și pe perete pentru stabilitate (în special la boilere peste 150 litri umplute cu apă, unde greutatea depășește 200 kg). În această etapă, se ține cont de accesibilitatea boilerului pentru înlocuirea anodului de magneziu în viitor – la acest orificiu trebuie să fie cel puțin 50 cm de spațiu liber.

Etapa 3: Atârnarea centralei și conectarea conductelor

După așezarea boilerului, se atârnă centrala. Centrala se montează cu grijă pe suport și se fixează. Acum urmează faza de conectare, care necesită cea mai mare atenție și competență. Lucrăm în această ordine:

Conexiunea circuitului de încălzire centrală–boiler: ieșirea apei calde din centrală către schimbătorul de căldură al boilerului, întoarcerea de la boiler înapoi la centrală. Aceste conducte trebuie să fie izolate termic (minimum 13 mm izolație). Fiecare parte trebuie să aibă robinete de închidere.
Conectarea circuitelor de încălzire ale clădirii: ieșirea către radiatoare/pardoseală încălzită și întoarcerea de la radiatoare. Aici se montează și vasul de expansiune al circuitului de încălzire, dacă nu este integrat.
Conectarea apei reci la boiler: cu robinet de retur și robinet de reducere a presiunii (dacă presiunea din rețea este peste 6 bar). Aici se montează și supapa de siguranță (6 bar) cu evacuare liberă în canalizare.
Conectarea la distribuția TUV: ieșirea apei calde din boiler către conductele de apă caldă din clădire.
Evacuarea condensului: centrala (și uneori și boilerul) produce condens care trebuie să meargă în canalizare. Condensul este ușor acid (pH 3–5), deci unele municipalități cer un box de neutralizare. Evacuarea trebuie să fie în permanență cu sifon, pentru a preveni mirosurile din canalizarea de scurgere.

Etapa 4: Instalarea conductei de gaz

Conexiunea de gaz de la robinetul de gaz la intrarea în centrala termică se realizează cu o țeavă de gaz certificată sau cu țeavă fixă. Țeava de gaz nu trebuie să treacă prin pereți sau pardoseală – în astfel de cazuri este necesară țeava fixă. Înainte de centrală se montează un filtru de gaz. După finalizarea conexiunii de gaz se efectuează o verificare la presiune a instalației de gaz la o suprapresiune de 150 mbar timp de cel puțin 10 minute fără scădere.

Etapa 5: Evacuarea fumului și admisia aerului

Centralele termice în condensare funcționează exclusiv în varianta C (camera de ardere închisă, aer din exterior). Sistemul de evacuare a fumului și admisie a aerului este coaxial (una în alta) sau cu două țevi (twin pipe). Variantele C3 (verticală pe acoperiș) sau C13 (orizontală pe fațadă) sunt cele mai frecvente. Parametri importanți:

Maximul de lungime a conductei coaxiale 60/100 este în mod obișnuit de 6–8 m echivalent direct, fiecare cot de 90° scade cu 1–2 m din acest limită.
Conducta de fum trebuie să aibă o pantă minimă de 3° spre centrală, pentru a preveni blocarea curgerii fumului cauzată de condensul care revine.
Deschiderea pe fațadă trebuie să fie la o distanță minimă de 0,5 m față de orice altă deschidere în clădire (fereastră, ușă, ventilație) și minim 0,3 m deasupra nivelului solului.
În cazul sistemului twin pipe (80/80), lungimea conductelor poate fi mai mare – în mod obișnuit până la 40–80 m, ceea ce este avantajos în cazul camerelor de centrală termică situate adânc în clădire.

Etapa 6: Conectarea electrică și reglarea

Centrala se conectează la rețeaua electrică printr-un cablu fix cu borne de decuplare sau printr-un priză, în funcție de instrucțiunile producătorului. Majoritatea centralelor termice moderne în condensare (inclusiv Vaillant ecoTEC pro și Protherm Gepard Condens) sunt echipate cu electronică integrată, care conține reglajul centrală. La aceasta se conectează senzori externi: un senzor de temperatură exterior pentru reglare în funcție de temperatura exterioară, un termostat de cameră sau unități de control inteligente (Vaillant multiMATIC, Vaillant sensoHOME, Protherm Thermolink). Cablarea reglării trece într-o șină de-a lungul peretelui și trebuie să fie separată de instalația electrică de putere (minimum 5 cm). Cablul termostatului are în mod obișnuit 2–5 conducte, în funcție de faptul dacă este un termostat simplu sau o comunicație OpenTherm.

Etapa 7: Umplerea și aerisirea sistemului

Înainte de prima pornire este necesară umplerea sistemului cu apă și aerisirea. Circuitul de încălzire se umple cu apă tratată – în cazul apei dure (peste 300 µS/cm) se folosește inhibitor de coroziune și un dedurizator de apă pentru a preveni incrustarea cu calcar a schimbătorului de căldură al centralei. Volumul de apă din circuit și reglarea vasului de expansiune trebuie să corespundă proiectului. Presiunea în stare rece ar trebui să fie de 1,5–2 bar. Vasul de acumulare se umple de la partea de apă rece și se aerizează prin robinetele de ieșire TUV – deschideți robinetul cu apă caldă și așteptați până când curgerea de apă devine continuă fără bule.

Etapa 8: Prima pornire (punere în funcțiune)

Prima pornire trebuie să fie efectuată exclusiv de un tehnic de service autorizat al producătorului sau de un partener de service certificat. Este o condiție contractuală pentru valabilitatea garanției – producătorii precum Vaillant și Protherm cer înregistrarea punerii în funcțiune în sistemul lor de service. În timpul primei porniri se verifică:

Eticitatea tuturor conexiunilor de gaz (test cu soluție de săpun sau detector de gaz)
Reglarea corectă a aportului de gaz (suprapresiune, volum de gaz la putere nominală și parțială)
Verificarea curentului de ionizare (semnal al flăcării)
Functia corectă a evacuării fumului – măsurarea tracțiunii și a temperaturii fumului
Parametrizarea centralei în funcție de instalație (tip de gaz, putere, reglare a încălzirii vasului de acumulare)
Functia circuitului de acumulare – verificarea faptului că centrala comută efectiv în modul de încălzire a vasului, că vasul se încălzește la temperatura reglată și că termostatul vasului oprește corect centrala
Verificarea temperaturii TUV la ieșire – în caz de risc de legionelă se recomandă reglarea temperaturii vasului la minimum 60 °C, dar pentru confortul obișnuit este suficient 55 °C

Aspecte specifice la instalarea seturilor Vaillant și Protherm

În practică întâlnim cel mai frecvent două mărci, așa că prezentăm mai jos câteva detalii practice pentru fiecare dintre ele.

Vaillant ecoTEC pro cu acumulatori VIH

Setul Vaillant VU 246/5-3 ecoTEC pro + VIH R 120 B este un exemplu tipic de set compact pentru o familie de 3–4 persoane. Centrala VU 246/5-3 are o putere de 3,2–24,1 kW și circuitul de acumulare funcționează cu o temperatură de ieșire maxim 80 °C. Acumulatorul VIH R 120 are un volum de 120 litri și este echipat cu un schimbător de căldură din oțel inoxidabil. Un detaliu important la instalarea seturilor Vaillant: pompa de acumulare este integrată în centrală, așa că nu este necesară instalarea unei pompe externe pentru circuitul de acumulare – acest lucru simplifică semnificativ hidraulica. Conexiunea acumulatorului la centrală se realizează printr-o legătură hidraulică directă folosind o țeavă de cupru de 22 mm. Vaillant oferă și o configurație specială cu reglajul multiMATIC 700 (vezi VU 246/5-3 ecoTEC pro + VIH R 150 B cu multiMATIC 700), unde reglajul este inclus în pachet – această soluție este potrivită pentru instalarea încălzirii în pardoseală sau a circuitelor mixte.

Protherm Gepard Condens cu Thermolink P

La seturi precum Protherm Gepard Condens 25 MKO + FE 120 BM inferioară + Thermolink P principiul este puțin diferit. Thermolink P este un legător hidraulic care servește și ca reglaj de bază pentru circuitul de acumulare. Acumulatorul FE 120 BM are o conexiune inferioară (de aici și denumirea „inferioară") și folosește principiul stratificării – apa rece intră de jos, iar cea caldă rămâne sus. La montare trebuie respectată orientarea corectă a acumulatorului și trebuie verificat faptul că Thermolink P este instalat conform schemei producătorului – nu se pot inversa intrările și ieșirile directe, altfel acumulatorul nu va funcționa corect. Centrala Gepard Condens 25 MKO are o putere modulară de 5–25 kW. Pentru case mai mici și apartamente există și Protherm Gepard Condens 12 MKO + FE 120 BM inferioară + Thermolink P cu o putere maximă de 12 kW – această soluție este potrivită, de exemplu, pentru un apartament sau o casă mai mică cu o suprafață de pardoseală de până la 120 m².

Izolația termică a distribuțiilor: de ce este mai importantă decât credeți

Izolația termică a conductelor dintre centrală termică și acumulator face parte din cele mai frecvent subestimate aspecte ale montajului. În practică, vedem instalații în care centrala termică este separată de acumulator doar prin 1–2 metri de țevi, dar fără izolație, pierderile termice pot ajunge la 5–10 % din consumul anual de energie pentru încălzirea apei. Acest lucru poate reprezenta 50–150 € pe an în gaz natural consumat inutil. STN EN 12828 recomandă izolația termică a conductelor într-o grosime corespunzătoare jumătății diametrului țevii – pentru țeava DN 22 mm, deci minim 13 mm izolație, pentru DN 28 mm minim 20 mm. Materialul este cel mai adesea spumă de polietilenă sau izolație din cauciuc (Armaflex). Izolația trebuie să fie închisă cu un număr minim de articulații și, la trecerea prin pereți, nu trebuie întreruptă.

Punerea în funcțiune și predarea documentației

După primul pornire cu succes, instalatorul trebuie să vă predea dvs. mai multe documente și informații importante. Această parte este regrețat de toate subestimată în practică, dar este esențială din punct de vedere al garanției și al siguranței.

Documentația pe care trebuie să o primiți

Avizul tehnic al instalației de gaz – întocmit de tehnicianul autorizat conform ordinului 508/2009. Fără acest aviz, instalația este formal ilegală.
Protocolele de punere în funcțiune – producătorii (Vaillant, Protherm) au propriile formulari, completate de tehnicianul autorizat al service-ului. Acest protocol este condiția garanției.
Manualul de utilizare în limba slovacă – dvs. trebuie să fi instruiți privind exploatarea centralei termice, setarea temperaturilor, serviciul anual și procedura în caz de defecțiune.
Certificatul de garanție – completat corect și semnat.
Schita de conexiune – cum sunt sursele, cercurile și acumulatorul conectate, cu indicarea supapelor și locurilor pentru intervenții de service.

Setările pe care trebuie să le explicați dvs.

Un instalator experimentat petrece 10–15 minute explicând comanda de bază. Dvs. ar trebui să știți: cum să setați temperatura de încălzire și a acumulatorului, cum să activați și dezactivați modul de vacanță (protecție împotriva înghețului), cum să creșteți presiunea în sistem (robinet de admisie), cum să înlocuiți sau verificați siguranța centralei. Aceste cunoștințe de bază previn apelurile inutile la service, atunci când dvs. sunați instalatorul doar pentru că centrala „nu funcționează" – iar problema este doar un termostat dezactivat sau temperatura acumulatorului setată la 30 °C.

Schita hidraulică a unei instalații tipice cu un singur acumulator

Schema următoare ilustrează o conexiune tipică a unei centrale termice în condensare cu un acumulator într-o casă de familie cu două cercuri de încălzire (radiatoare + încălzire în pardoseală) și un singur acumulator TÚV.

Eroare frecvente la montaj și cum să le evitați

După ani de activitate știm care sunt greșelile care se repetă. Le prezentăm aici nu pentru a demoniza montajori, ci pentru ca clientul să știe la ce să se atenționeze la recepționarea lucrărilor.

Rezervor fără izolație termică a distribuțiilor – așa cum am menționat, duce la pierderi termice inutile. Solicitați montajorului să izoleze toate distribuțiile cu apă caldă.
Omiterea supapei de siguranță a rezervorului sau descărcarea ei incorectă – supapa de siguranță a rezervorului trebuie să aibă o descărcare liberă, nu doar un cot închis. În caz contrar, la presiune ridicată există riscul de a se deteriora rezervorul.
Panta incorectă a țevii de evacuare a fumului – țeava de evacuare a fumului trebuie să aibă o pantă minimă spre centrală, nu de la centrală. Dacă panta este inversată, condensul se acumulează în țeavă, ceea ce duce la vibrații, zgomot de tip „gluglu” și la deteriorarea progresivă a centralei.
Neprevederea inhibitorului în circuitul de încălzire – în apele dure schimbătorul de căldură al centralei se calcinează rapid. Prețul inhibitorului este 10–30 €, iar prețul înlocuirii schimbătorului este 300–600 €.
Puserea în funcțiune fără tehnicien autorizați – clientul pornește singur centrala după montaj, fără a ști că astfel pierde garanția. Fabricanții verifică acest lucru la solicitarea garanției.
Vas de expansiune prea mică – la reconstrucții, când centrala veche este înlocuită cu una cu condensare cu sistem mai mare, vasul de expansiune original este adesea subdimensionat. Noua centrală i se poate integra un vas de 10–12 litri, dar un sistem cu volum mare de apă necesită un vas de expansiune de 18–25 litri.

Cerințe de siguranță și norme cu care montajul trebuie să fie conform

Instalarea unui sistem cu centrală termică în condensare și rezervor pe Slovacia este supusă mai multor reglementări. Iată cele mai importante:

STN EN 12828 – Sisteme de încălzire în clădiri – Proiectarea sistemelor de încălzire cu apă caldă
STN EN 13384 – Evacuarea fumului, șevă
Hopăna MPSVR SR č. 508/2009 Z. z. – echipamente tehnice, inclusiv echipamente sub presiune (rezervorul de apă caldă este un echipament sub presiune)
STN 38 6405 – Echipamente pe gaz – principii de funcționare
Legea č. 555/2005 Z. z. privind eficiența energetică a clădirilor – condiții pentru instalații noi
Normele fabricanților de șevă – fiecare fabricant de centrale impune lungimi și configurații maxime ale șevelor, depășirea acestora fiind interzisă

Tehnicul de revizie gaz trebuie să aibă un certificat valabil emis de Inspectia Tehnică (TI SR) în cadrul grupului E1 pentru echipamente pe gaz. Fără o declarație de revizie emisă de o persoană autorizată, instalarea nu este legală, iar în caz de incident (de exemplu, fuga de gaz, incendiu), asigurătoarea ar putea refuza plătirea.

Ce influențează prețul total al montajului

Clienții ne întreabă adesea de ce prețurile montajului diferă atât de mult între firme. Iată principalele factori care influențează prețul:

Complexitatea evacuării fumului – prelungirea unui coaxial existent costă o fracțiune din prețul forării unei trase noi prin zidărie masivă sau introducerea unui șevă.
Distanța și poziționarea rezervorului – cu cât este mai departe de centrală, cu atât mai lungi sunt trasele de țevi, mai mult izolație și mai multe muncă de montaj.
Starea rețelelor existente – dacă rețelele de încălzire și apă pot fi utilizate fără modificări, prețul scade; dacă trebuie să se schimbe țevile sau materialul, prețul crește.
Instalația electrică – o priză nouă autonomă sau conectarea la reglarea existentă a casei necesită prezența unui electrician suplimentar.
Revizii și documentație – revizia gazului și a șevă este obligatorie și prețul variază în funcție de dimensiunea instalației.
Regiunea și disponibilitatea tehnicienilor – prețurile muncii variază între regiuni și orașe, la fel ca și disponibilitatea firmelor de montaj experimentate în termenul dorit.

Ceai mai sigur pentru a evita surprizele la factură este să solicitați o vizită pe teren înainte de ofertă de preț obligatorie – o estimare telefonică fără vizualizarea spațiului și a rețelelor existente este întotdeauna doar orientativă.

Aveți întrebări legate de această temă?

Nu știți cum să alegeți sau aveți o situație concretă în gospodărie? Scrieți-ne – cu plăcere vă vom răspunde.