Probleme frecvente ale regulatoarelor și unităților de pompare solare

Produsele sunt în curs de pregătire.

Dar puteţi vizualiza alte categorii.

Probleme frecvente ale reglărilor solare și ale unităților de pompare – o analiză completă a simptomelor, cauzelor și soluțiilor

Sistemul solar funcționează fără întreruperi, zi de zi, de la primăvară până la toamnă – și tocmai din acest motiv, într-un moment sau altul, apare o situație în care ceva nu funcționează așa cum ar trebui. Din experiența practică știu că majoritatea problemelor reglărilor solare și ale unităților de pompare nu sunt misterioase sau ireparabile. Problema se află de obicei în câteva locuri bine cunoscute: senzori necalibrați corect, întreținere neglijată, parametri setați incorect sau componente mecanice ale pompei uzate. Acest articol abordează problema în profunzime – vom analiza tipurile de probleme în mod sistematic, voi descrie simptomele care le dezvăluie și voi arăta cum se diagnostici și se rezolvă.

Dacă sunteți încă în faza alegerea sau montajului, vă recomand să consultați și alte teme din Centrul de Cunoștințe: Montajul unității de pompare solare pas cu pas și Cum se setează reglarea sistemului solar pentru randament maxim. Aici ne vom concentra exclusiv pe probleme și pe remedieri.

De ce apar problemele – o analiză sistematică

Sistemul solar este un circuit închis care funcționează cu un lichid de răcire (de obicei o amestec de apă și glicol de propilen), o pompă, o reglare, senzori și un rezervor. Fiecare dintre aceste elemente poate eșua individual, sau problemele pot apărea în combinație. Din experiența cu clienții știu că problema apare foarte rar „dintr-o dată" – de obicei există un semn de atenționare: sistemul începe să funcționeze mai puțin eficient, pompa funcționează mai mult, rezervorul se încălzește mai târziu sau deloc. Cine urmărește sistemul în mod regulat, va detecta problema devreme, înainte ca aceasta să producă un prejudiciu mai mare.

Pentru context: un sistem solar tipic pentru o gospodărie are un senzor de temperatură T1 pe panoul solar (sau și un senzor pe return), un senzor T2 în rezervor, iar reglarea compară valorile acestora. Când diferența de temperatură (delta T) este suficient de mare, pompa se activează. Când diferența scade sau rezervorul atinge temperatura maximă, pompa se oprește. Un principiu aparent simplu – și totuși, multe lucruri pot merge prost.

1. Probleme cu senzorii de temperatură – cea mai frecventă sursă de probleme

Senzorul de temperatură este o componentă ieftină, dar avarierea lui poate „înșela" eficient întregul sistem. Reglarea nu are cum să știe care este temperatura reală – și atunci pompa nu se activează deloc, sau se oprește atunci când ar trebui să funcționeze.

Simptomele unei probleme cu senzorul T1 (panou solar)

Reglarea afișează valori extreme de temperatură pe panou – de exemplu, 999 °C, –99 °C, sau o valoare care depășește domeniul fizic.
Reglarea activează pompa noaptea sau într-o zi înnorată (temperatura fals înaltă).
Pompa nu se activează deloc, chiar și într-o zi senină de vară (temperatura fals scăzută sau negativă).
Pe ecranul reglării clipește un cod de eroare – la Euroster 813 Solar este de obicei „Er1" sau o afișare care indică o lipsă de conexiune pentru senzorul respectiv.

Simptomele unei probleme cu senzorul T2 (rezervor)

Rezervorul este supraincalzit – reglarea nu îl oprește, deoarece crede că temperatura din rezervor este încă scăzută.
Sistemul nu atinge niciodată temperatura maximă setată – pompa funcționează neîntrerupt.
Cod de eroare al senzorului pe ecran.

Diagnosticarea și remedierea senzorilor

Senzorii sunt în mare parte termistori NTC cu o valoare de 10 kΩ la 25 °C. Diagnosticul se face cu un multimetru: deconectăm senzorul de la reglare și măsurăm rezistența la temperatura camerei (aprox. 20–25 °C). Valoarea corectă este de aproximativ 10–12 kΩ. Dacă multimetrul afișează OL (întrerupere) sau 0 Ω (scurt-circuit), senzorul este avariat. Verificăm apoi cablul pe toată lungimea – la trasee lungi pe acoperiș, cablurile pot fi deteriorate mecanic, iar șoarecii pot mânca cablul, ceea ce nu este o raritate.

Atenție la un fenomen ascuns: senzorul poate avea o rezistență corectă la temperatura camerei, dar la temperaturi ridicate (150–200 °C pe panou la stagnație) caracteristica sa se modifică sau senzorul arde. În acest caz, trebuie înlocuit. Senzorii sunt tipizați, dar întotdeauna verificați compatibilitatea cu reglarea respectivă – unele reglări funcționează doar cu senzori de marcă, din cauza preciziei curbei de calibrare.

2. Pomotorul nu pornește sau funcționează neîntrerupt

Aceasta este a doua problemă cea mai frecvent întâlnită. Pomotorul este inima circuitului solar și defecțiunea sa poate avea cauză electrică sau mecanică.

Pomotorul nu pornește deloc

Cauzele pot fi diverse: regulatorul nu are alimentare (siguranță arsă, siguranță electrică degradată), regulatorul a evaluat delta T ca fiind prea mică (vezi defecțiunea senzorilor), dar și pomotorul este blocat – rotorul „a luat-o” așa cum se spune. Acest lucru se întâmplă după o perioadă mai lungă de neutilizare a sistemului, de exemplu după pauza iernică. Lichidul termic se evaporă parțial, impuritățile se depun și rotorul se blochează.

Soluția în cazul unui rotor blocat: demontăm capacul pomotorului (de obicei o șurub centrală sau un capac pe fața frontală), rotim axul cu șurubelnița până când rotorul se eliberează. La majoritatea pomotorilor din unitățile pomporice – inclusiv la cel inclus în Unitatea pomporică solară ZP2-12 ECO – această abordare este direct prevăzută de construcție.

O altă cauză a neînceperii funcționării: delta T de pornire este configurată greșit. Dacă este setată prea ridicată (de exemplu 15 K în loc de valorile obișnuite 6–8 K), sistemul așteaptă o diferență care, în lumina de toamnă, pur și simplu nu se atinge. Verificați setările în meniul regulatorului – vă recomand valorile delta T pornire 6 K și delta T oprire 2–3 K pentru majoritatea instalațiilor în condiții centroeuropene.

Pomotorul funcționează neîntrerupt fără oprire

Dacă pomotorul nu se oprește nici noaptea, este de obicei o defecțiune a senzorului (temperatura T1 falsificată ca fiind ridicată) sau ieșirea regulatorului este închisă permanent din cauza unei erori interne. Verificați temperatura T1 pe ecran – dacă arată valori ireale noaptea, senzorul este defect. O altă posibilitate: rezervorul este rece și regulatorul evaluează corect că trebuie „salvat” căldura, dar noaptea acest lucru nu este fizic posibil – în acest caz trebuie verificat dacă temperatura minimă a rezervorului nu este setată prea scăzută, la care sistemul încearcă să ajungă chiar și în condiții inadecvate.

Pomotorul zgomotoase, vibrează, dar nu se rotește

Aceasta este un semn clasic al unui pomotor blocat sau ars, sau al unei rezistențe de presiune excesive în circuit. Verificați dacă toate robinetele de închidere din circuit sunt deschise complet – surprinzător de des se întâmplă ca cineva, în timpul service-ului, să uite să deschidă robinetul sferic. În același timp, verificați presiunea din circuit cu manometrul de pe unitatea pomporică – dacă presiunea este prea mare sau prea mică, sistemul nu funcționează corect.

3. Defecțiuni ale regulatorului – electronică și software

Regulatorul este creierul întregului sistem. Regulatorii digitali moderni sunt foarte fiabili, dar nu inefabil. Cauzele tipice ale defectării lor sunt supratensiunile din rețea, fulgere în apropiere, pătrunderea umezelii în cutia de comandă, sau pur și simplu o avarie mecanică în timpul instalării sau service-ului.

Regulatorul nu reacționează la intrări sau ecranul este înghețat

Primul pas: decuplați regulatorul de la alimentare timp de 30 de secunde și reconectați-l. Majoritatea regulatorilor moderni (inclusiv Euroster 813 Solar) efectuează un test automat la repornire. Dacă ecranul revine la funcționarea normală și sistemul funcționează, a fost un „freeze” de software – se întâmplă în caz de zgomote în rețea sau după o întrerupere a alimentării. Dacă ecranul rămâne întunecat sau afișează caractere neclare, electronica este deteriorată și regulatorul trebuie înlocuit.

Regulatorul afișează corect valorile, dar nu activează ieșirea

Verificați dacă nu este activat un mod manual sau de service. În același timp, verificați releul de ieșire – majoritatea regulatorilor au o bornă de ieșire, unde puteți verifica cu un multimetru (voltmetru) dacă, în condiții îndeplinite, apare tensiunea de rețea 230 V. Dacă nu, releul este defect. Dacă da, problema este în cablarea dintre regulator și pomotor sau în pomotor însuși.

Regulatorul repornește constant sau clipește

Semnele unui alimentare instabilă: variații de tensiune în rețea, conductor neutru defect, sau sursa de alimentare din interiorul regulatorului este deteriorată. Verificați alimentarea cu voltmetrul direct la bornele regulatorului – ar trebui să fie 230 V ±10 %. Dacă tensiunea este în afara acestui interval, problema este în instalația electrică, nu în regulator.

4. Defecțiuni ale unității pomporice ca întreg

Unitatea pomporică este un dispozitiv compact care integrează în ea pomotorul, supapa de siguranță, manometrul, robinetele sferice, supapa de retur și uneori chiar și regulatorul. Când vorbim despre defecțiuni ale întregii unități, trebuie să diferențiem care componentă a eșuat.

Supapa de siguranță picură sau evacuează lichid

Supapa de siguranță (de obicei setată la 6 bar) se deschide atunci când presiunea din sistem depășește valoarea setată. Dacă picură constant, poate însemna: presiune de funcționare prea ridicată (de exemplu din cauza unei vase de expansiune subpresurizate), supapa murdară sau uzată, sau încălzirea reală a sistemului în condiții de stagnare. Nu înlocuiți supapa cu una cu presiune mai mare – rezolvați cauza, nu simptomul. Verificați presiunea de predeterminare a vasei de expansiune (valoarea corectă este de obicei 1,0–1,5 bar, în funcție de înălțimea sistemului) cu pompa de aer prin supapa Schrader.

Supapa de retur nu funcționează – răcirea noaptea a rezervorului

Valva de retur împiedică recirculația noaptea, când colectorul este rece. Dacă este uzată sau murdărită, lichidul curge înapoi și rezervorul cedează căldură colectorului. Semnul este că rezervorul pierde temperatura chiar și fără consum – de exemplu, dimineața este cu 5–8 °C mai rece decât seara, deși nimeni nu a consumat apă caldă. Soluție: curățarea sau înlocuirea valvii de retur.

Contorul de debit arată zero sau o valoare incorectă

Rotametrele mecanice (indicatorul cu bilă plutitoare) se încurcă cu impurități din lichidul de răcire, în special când glicolul se degradează și formează depuneri. Contoarele de debit electronice, cum ar fi Contor de debit electronic pentru GH 26, oferă valori mai precise și sunt mai puțin predispuse la încurcări, dar senzorul lor poate fi influențat de prezența bulelor de aer sau de impurități magnetice în lichid. Verificați întotdeauna debitul după orice întreținere importantă a sistemului – valoarea corectă depinde de dimensiunea colectorului și de pompa (tipic 40–70 l/h pe m² colector).

5. Aer în circuitul solar

Aerul în circuit este o problemă extrem de ascunsă, deoarece se manifestă în moduri diverse și mulți instalați ai îl diagnostichează ca ultima opțiune, deși ar trebui să fie prima. Semnele unui colmat de aer sunt: pompa zgomotoasă (bătăi, zgomote de bulgări), debit fluctuant pe rotametru, performanță scăzută a sistemului la soare bun și supraîncălzirea pompei.

Dezgățarea se face cu ajutorul deaerării automate, care face parte din majoritatea unităților de pompă. La punerea în funcțiune trebuie să ne asigurăm că obturarea deaerării este deschisă. Dacă deaerarea automată nu este suficientă (la sisteme mari), circuitul trebuie spălat manual – pompa funcționează la o viteză mai mare timp de câteva minute, până când zgomotele se opresc. Mai multe informații despre această temă găsiți în articolul Întreținerea și service-ul unității de pompă solare în Centrul nostru de cunoștințe.

6. Degradarea lichidului de răcire

Lichidul de răcire pe bază de propilenglicol are o durată de viață de 4–6 ani în condiții normale. La încălziri repetate (stagnare) se degradează mai repede – poate să se schimbe pH-ul, lichidul se întunecă și apare un miros neplăcut specific. Lichidul degradat corodează piesele metalice ale circuitului, încurcă contorul de debit și robinetele și reduce transferul de căldură.

Diagnostic: pH-ul lichidului ar trebui să fie între 7 și 9. Un lichid acid (pH sub 7) este periculos pentru cupru și alamă. Cu ajutorul unui refractometru verificăm conținutul de glicol – protecția împotriva înghețului ar trebui să fie cel puțin până la –28 °C pentru condițiile Europei Centrale, ceea ce corespunde unei concentrații de aproximativ 35–40 % glicol. Dacă refractometrul arată o valoare mai scăzută sau lichidul arată semne vizibile de degradare, este timpul să înlocuiți întreaga cantitate de lichid din circuit.

7. Defecțiuni specifice la sisteme combinate și cu mai multe circuite

Sistemele solare moderne acoperă adesea mai multe rezervoare, combină căldura solară cu o centrală termică sau o pompă de căldură și au reglatoare cu mai multe ieșiri. Aici diagnosticul devine mai complex.

Unitatea Unitate de pompă solară reglabilă ZPS 18e - 01 ECO este un exemplu tipic de soluție compactă pentru configurații complexe – integrează reglajul, pompa și alte elemente într-un singur ansamblu. La defecțiuni în astfel de sisteme, este necesar să parcurgem sistematic fiecare circuit: care rezervor se încălzește și care nu, ce temperaturi se înregistră pe diferitele senzori, în ce ordine reglajul comută ieșirile.

O eroare tipică în sistemele cu două rezervoare: rezervorul prioritare (de obicei TUV) este setat la o temperatură maximă prea ridicată, astfel încât energia solară nu trece niciodată la încălzire – rezervorul secundar rămâne rece toată vara. Soluția este setarea corectă a priorităților și a temperaturilor maxime în meniul reglajului.

MiniSOL și sisteme mai simple

Pentru instalații mai mici și mai simple există o soluție compactă – Unitate de pompă solară ALEX HX10 pentru reglarea MiniSOL – unde reglajul și pompa sunt integrate și setările sunt minime. Totuși, aici se aplică aceleași principii: senzori, pompă, aer în circuit. Avantajul este că mai puține parametri înseamnă mai puține surse posibile de erori de setare.

8. Defecțiuni legate de setarea reglajului

Nu orice „defecțiune" este un adevărat defect – foarte des sistemul este în regulă, dar setările sunt incorecte. Din experiența mea, acestea reprezintă cel puțin o treime din intervențiile de service. Simptomele sunt identice cu cele ale unor defecțiuni reale: sistemul nu încălzește, funcționează inutil, rezervorul se supraîncălzește.

Eroare de configurare frecvente:

Delta T pornire prea mare (de exemplu, 15 K) – sistemul așteaptă o diferență care nu poate fi atinsă în condițiile de toamnă sau primăvară, deși ar fi eficient energetic să pornească pompa. Recomand 6–8 K pentru majoritatea situațiilor.
Temperatura maximă a boilerului setată prea scăzut – sistemul oprește pompa la 55 °C, deși boilerul ar putea suporta 80 °C și colectorul are energie în plus. O temperatură maximă adecvată pentru boilerul TĂV este 70–75 °C.
Temperatura maximă a colectorului setată prea scăzut – regulatorul oprește pompa printr-o funcție de siguranță înainte de a fi cu adevărat necesar. Verificați dacă funcția anti-stagnare se activează corect.
Viteza pompei setată la minim – la setarea manuală a vitezei pompei la treapta 1, debitul poate fi prea scăzut, ceea ce duce la supranăclzirea lichidului de răcire în conducta de alimentare și la degradarea prematură a glicolului.
Funcția de încălzire suplimentară (încălzitor de rezervă) este activă neîntrerupt – în sistemele combinate, uneori este activată greșit încălzirea cu boilerul chiar și în zilele în care sursa solară ar fi suficientă. Acestea sunt bani reali în plus la gaz sau electricitate.

Configurarea detaliată este abordată în articolul nostru Cum să setați regulatorul sistemului solar pentru randament maxim – îl recomand să-l repetați după orice întreținere majoră a sistemului și să verificați parametrii.

9. Fenomene sezoniere și pe termen lung – ce să verificați anual

Anumite defecțiuni nu apar brusc, ci se dezvoltă pe parcursul anilor. Aici se încadrează: degradarea progresivă a izolației conductelor (mai ales pe acoperiș, unde radiația UV și ciclurile termice distrug stratul izolator), îmbătrânirea garniturilor la robinete și pompe, coroziunea din interiorul colectorului datorită unui pH insuficient al lichidului și uzura lagărelor pompei.

Verificarea anuală de primăvară ar trebui să includă:

O inspecție vizuală a tuturor conductelor vizibile, a conexiunilor și a izolației
Măsurarea presiunii în faza rece a sistemului (dimineața, înainte de soare) – ar trebui să fie 1,5–2 bar
Verificarea presiunii de precomprimare a vasului de expansiune (deconectați-l de la sistem înainte de măsurare)
Prelevarea unui eșantion de lichid de răcire pentru verificarea pH-ului și a concentrației de glicol
Verificarea valorilor senzorilor (comparați T1 și T2 cu un termometru de referință)
Testarea pornirii pompei și verificarea zgomotelor, vibrațiilor și debitului
Verificarea setărilor regulatorului

Întrebări frecvente (FAQ)

De ce sistemul meu solar nu încălzește boilerul nici măcar într-o zi senină de vară?

Pot exista mai multe cauze: defecțiunea senzorului T1 (regulatorul crede că colectorul este rece), pompa blocată, aer în circuit care împiedică debitul, sau boilerul este setat la o temperatură maximă prea scăzută și regulatorul îl consideră „gata“. Recomand să începeți diagnosticarea cu verificarea valorilor de pe ecranul regulatorului – T1 ar trebui să arate cel puțin 60–80 °C într-o zi de vară la amiază, iar în caz de stagnare, mult mai mult.

Regulatorul pornește pompa noaptea – este normal?

Nu, în mod normal pompa nu ar trebui să funcționeze noaptea (cu excepția situației în care este activă funcția de protecție împotriva înghețului, dacă sistemul este configurat astfel). Funcționarea pompei noaptea indică în mod obișnuit o defecțiune a senzorului T1 cu o valoare fals înaltă, sau un releu al regulatorului blocat din cauza unei defecțiuni interne. Verificați valoarea T1 pe ecran noaptea – dacă arată de exemplu 40–90 °C, senzorul este defect.

Pompa nu pornește după iarnă – ce fac?

Acest lucru se întâmplă aproape întotdeauna din cauza unui rotor blocat al pompei. Procedură: deconectați alimentarea, descretați capacul pompei (fața frontală, de obicei un capac plastic cu o tăietură pentru șurubelniță plată), și rotiți axul până când rotorul se eliberează. Apoi închideți capacul și porniți sistemul. Dacă pompa nu funcționează nici după eliberarea rotorului, verificați alimentarea ieșirii regulatorului și înfășurarea pompei cu un multimetru.

Supapa de siguranță picură în fiecare după-amiază – este o problemă?

Da, aceasta nu este un comportament normal. Supapa de siguranță ar trebui să se deschidă doar într-o situație reală de avarie (presiune peste 6 bar). Picurarea regulată înseamnă că presiunea de operare la temperatura maximă a lichidului depășește valoarea setată a supapei. Cauza cea mai frecventă: vas de expansiune subpresurizat sau deteriorat. Verificați presiunea de precomprimare a vasului de expansiune – dacă este sub 1 bar, adăugați aer la valoarea corectă (de obicei 1,0–1,5 bar). Dacă vasul de expansiune menține presiunea de precomprimare, dar problema persistă, vasul este probabil deteriorat mecanic (membrană fisurată) și trebuie înlocuit.

Senzorii sunt în ordine, pompa funcționează, dar boilerul nu se încălzește – ce poate fi cauza?

Dacă totul funcționează electronic, dar performanța este nulă sau minimă, căutăm probleme mecanice: robinet cu sferă închis undeva pe traseu (verificați fiecare robinet), aer în circuit (verificare debit pe rotametru – dacă arată zero sau fluctuează, este aer), sau filtrul pompei este încălțit. La sistemele vechi poate fi și o problemă la schimbătorul boilerului – incrustații de calcar pe partea apei calde, ceea ce reduce rapid transferul de căldură. În acest caz, schimbătorul trebuie curățat chimic.

Cât durează lichidul de răcire și când trebuie înlocuit?

O lichid de răcire solară obișnuită pe bază de glicol de propilen are o durată de viață de 4–6 ani în condiții normale de funcționare. Dacă sistemul a stagnat repetat (colectorul a atins temperaturi peste 150 °C fără circulație), lichidul se degradează mult mai rapid – uneori deja după 2 ani. Indicii ale nevoii de înlocuire: culoarea închisă a lichidului, pH sub 7 (măsurat cu benzi de test sau un metru pH), valoarea refractometrică scăzută (concentrația glicolului sub 30 %), sau depuneri vizibile în sistem. Înlocuirea nu trebuie amânată – lichidul degradat corodează cuprul, bronzul și piesele de oțel din circuit și refacerea este apoi mult mai scumpă.

Concluzie – Diagnostica sistematică economisește timp și bani

Defecțiunile la reglatoarele și unitățile pompe solare sunt de obicei rezolvabile singure, dacă le abordați în mod sistematic. Cheia este ordinea: mai întâi verificați alimentarea și valorile de pe ecran, apoi senzorii, apoi pompa și starea sa fizică, în final robinetele, presiunea și lichidul. Majoritatea problemelor reale pe care le-am întâlnit aveau o cauză simplă – senzor defect, rotor blocat sau delta T greșit setată. Diagnostica mai complexă intervine abia atunci când aceste puncte de bază sunt în ordine, iar sistemul tot nu funcționează corect.

Pentru mai multe informații privind alegerea unui regulator și a unei unități pompe potrivite, recomand articolele noastre Cum să alegeți unitatea de control pentru sistemul solar și Diferența dintre unitatea pompe solară și regulatorul separat. Dacă aveți un sistem concret și nu știți cum să procedați, vă pot ajuta și cu parametrii din articolul Întrebări frecvente despre unitățile de control ale sistemelor solare.

Aveți întrebări despre această temă?

Nu știți cum să vă decideți sau aveți o situație concretă în gospodărie? Scrieți-ne – cu plăcere vă vom oferi sfaturi.