Cum să prelungiți durata de viață a vasului de acumulare – întreținere și service periodic

Produsele sunt în curs de pregătire.

Dar puteţi vizualiza alte categorii.

De ce merită să vă ocupați de vasul de acumulare

Vasul de acumulare este inima oricărui sistem modern de încălzire – funcționează în tăcere în încăperea centrală, echilibrează variațiile de putere, protejează centrala împotriva ciclurilor scurte și este absolut esențial în sistemele cu pompe de căldură sau colectoare solare. Cu toate acestea, este un dispozitiv ușor de ignorat în funcționarea obișnuită. Când funcționează, nimeni nu observă. Problemele apar fără avertisment – apă cu rugină în sistem, scurgeri, defecțiuni ale rezistenței de încălzire sau conexiuni încurcate. Toate aceste probleme au un lucru comun: majoritatea pot fi evitate prin întreținere regulată, relativ simplă.

În practică, întâlnim două extreme. Prima este totală neglijare – vasul stă în încăperea centrală zece ani, nimeni nu se atinge de el și proprietarul se întreabă de ce sistemul se umple de rugină sau de ce centrala are probleme. A doua extremă este serviciu panicos în fiecare mică problemă. Calea corectă se află undeva între – întreținere sistematică și previzibilă cu intervale clare, în care știți întotdeauna ce verificați și de ce.

Această lucrare vă oferă un ghid precis – de la supravegherea zilnică până la intervalele anuale de întreținere și înlocuirea anodului de protecție și curățarea schimbătorului de căldură.

Ce reduce durata de viață a vasului de acumulare – înțelegeți cauzele, nu doar simptomele

Înainte de a intra în întreținere, trebuie să înțelegem ce distruge cu adevărat vasul de acumulare. Nu este doar „vârsta” – este de obicei o combinație de mai mulți factori, majoritatea dintre ei putând fi activ evitați.

Coroziunea interioară – cel mai mare dușman

Suprafața interioară a vasului de oțel este în contact constant cu apa. Dacă această apă este agresivă – adică are un pH scăzut, un conținut ridicat de oxigen sau este moale cu o valoare scăzută a dureței temporare – atacă oțelul și provoacă coroziune punctiformă. Rezultatul sunt scurgeri, depozite de rugină în întregul sistem și, în final, scoaterea vasului din funcțiune. Vasele moderne au un strat de protecție interioară (enamela sau strat epoxidic), care, în condiții de instalare și funcționare corecte, reprezintă o barieră fiabilă. Problema apare la deteriorarea mecanică a acestui strat, la prima umplere cu apă de calitate proastă sau la funcționare fără anod de protecție funcțională.

Exact anodul de protecție este elementul cheie al protecției împotriva coroziunii. Funcționează pe principiul pilei galvanice – metalul de magneziu se sacrifică în locul peretelui vasului. Atâta timp cât anodul funcționează, coroziunea atacă suprafața acestuia, nu a vasului. În momentul în care anodul se consumă și nu este înlocuit, protecția încetează. Aceasta este, probabil, cea mai frecventă cauză a uzurii premature a vaselor, pe care o observăm în practică.

Depozite de calcar și impurități

În regiunile cu apă dură – iar România are multe astfel de regiuni – pe rezistențele de încălzire, schimbătoarele de căldură și fundul vasului se acumulează treptat calcar. O singură strat de calcar de câțiva milimetri reduce semnificativ conductivitatea termică și obligă sistemul de încălzire să funcționeze cu o putere mai mare pentru același rezultat. Pentru o priză electrică se aplică o regulă simplă: fiecare milimetru de calcar crește consumul de energie electrică cu cca 10–15 %. La un strat masiv de impurități, rezistența de încălzire se poate supraîncălzi și deteriora.

Solicitări mecanice și șocuri termice

Vasul de acumulare este un rezervor termic, ceea ce înseamnă că se încălzește și răcește periodic. Într-un sistem corect dimensionat, aceste cicluri sunt lente și continue – vasul păstrează căldura și o eliberează treptat. Problema apare în sistemele proiectate greșit, unde centrala funcționează cu cicluri scurte de aprindere (taktoare) sau unde lipsesc reglajele hidraulice corecte. Schimbările termice repete se repetă solicită sudurile și pot cauza, în timp, microfisuri. O altă sursă de solicitare mecanică este o așezare inadecvată a vasului – dacă stă pe o suprafață neregulată sau nu este fixat corect, vibrațiile pompei de circulație se propagă pe întreg peretele vasului.

Calitatea proastă a apei din sistem

Deși vasul de acumulare funcționează în principal cu apă de încălzire într-un circuit închis (nu cu apă potabilă), această apă trebuie să îndeplinească anumite parametri. Valoarea recomandată a pH-ului apei de încălzire este 7,5–9,0, conținutul de oxigen ar trebui să fie cât mai scăzut, iar durețea totală nu ar trebui să depășească 2–3 °dH (grade de durețe germane). În practică, întâlnim frecvent sisteme în care acești parametri nu au fost niciodată măsurați și apa are o compoziție agresivă, care distruge nu doar vasul, ci și alte componente ale sistemului, anual.

Program de întreținere – ce, când și cum să verificați

Bună vestea este că întreținerea sistematică a vasului de acumulare nu este nici prea consumatoare de timp, nici prea costisitoare – dacă se face regulat. Majoritatea operațiunilor sunt accesibile unui proprietar cu puțină răbdare, unele sunt mai bine lăsate unui tehnic de service. Mai jos găsiți un tabel cu intervalele de verificare.

Verificare vizuală lunară

O dată pe lună, ideal în cadrul unei verificări regulate a încăperii centrale, ar trebui să acordați vasului de acumulare cel puțin cinci minute de atenție:

Inspeție vizuală a peretelui exterior: Cautați urme de apă, umiditate sau pete de rugină pe suprafața izolației sau a peretelui. Orice zonă umedă este un semnal de alarmă – poate fi condens (la un vas cu apă rece), dar și o scurgere incipientă la sudură sau la conexiune.
Verificarea presiunii în sistem: Manometrul de pe vasul de expansiune sau în sistem ar trebui să arate o valoare stabilă corespunzătoare presiunii de funcționare (în mod obișnuit 1,5–2,5 bar la un sistem rece). Dacă presiunea scade în mod constant, undeva scurge apă.
Verificarea temperaturii: Dacă aveți termometru sau termostat pe vas, verificați dacă corespunde valorilor setate. Abateri semnificative pot indica probleme de reglare sau a pompei de circulație.
Zgomote din zonă: Orice scârțâit, bubuit sau zgomot neobișnuit la încălzire poate indica calcar pe rezistența de încălzire sau prezența aerului în sistem.

Inspeția de service anuală

Odată pe an – ideal la începutul sau la sfârșitul sezonului de încălzire – ar trebui să fie efectuată o inspecție mai detaliată. Aceasta este gama de activități pe care o realizăm în cadrul vizitelor de service la clienți și majoritatea proprietarilor, după prima instruire, pot efectua singuri majoritatea operațiunilor:

Verificarea și, dacă este necesar, înlocuirea anodei de protecție: mai detaliat mai jos
Verificarea supapei de siguranță: Supapa de siguranță protejează vasul împotriva suprapresiunii. Deschideți manual supapa (asigurați-vă că apa este evacuată într-un coș de canalizare) și verificați dacă revine în poziția închisă. Dacă după testare picură, supapa trebuie înlocuită – o supapă de siguranță care picură este nu doar o defecțiune funcțională, dar și sursă de coroziune permanentă în jurul supapei.
Verificarea și curățarea robinetului de evacuare a nămolului: La fundul vasului se acumulează sedimente – resturi de coroziune, pietriș de apă și alte impurități. Majoritatea vaselor au un robinet de evacuare în partea de jos. O dată pe an, deschideți acest robinet și lăsați să curgă 3–5 litri de apă într-un vas. Urmăriți culoarea și turbiditatea apei evacuate.
Verificarea izolației: Izolația exterioară a vasului influențează direct pierderile de căldură. Izolația deteriorată, umezită sau lipsă poate crește consumul de energie cu zeci de procente. Partile deteriorate trebuie reparate sau înlocuite.
Verificarea vasului de expansiune: Vasul de expansiune colaborează cu vasul de acumulare într-un circuit închis. Verificați presiunea de umplere cu azot (de obicei 0,5–0,75 bar) și starea generală a membranei.
Măsurarea calității apei: Folosind benzi de test sau un pH-metru portabil, măsurați pH-ul și duritatea apei de încălzire.

Anodă de protecție – cel mai important element de service

Din întreaga listă de activități de service, înlocuirea anodei de protecție este probabil cea mai importantă, având un impact direct asupra duratei de viață a vasului. Cu toate acestea, este o activitate care este adesea uitată în cadrul unei inspecții anuale obișnuite la centrală – tehnicul de service al centralei termice nu are de obicei nevoie să verifice anoda din vasul de lângă.

Anoda de magneziu funcționează pe principiul electrolizei: magneziul este mai activ decât fierul în seria electrochimică a metalelor, deci în contact cu apa se oxidează preferențial anoda și nu peretele de oțel al vasului. Anoda se dizolvă treptat și protejează vasul. Când anoda este consumată sub 25 % din masa inițială, protecția devine practic ineficientă.

Viteza de consum a anodei depinde de mai mulți factori:

Calitatea apei: Apa moale și acidă consumă anoda mult mai rapid – în cazuri extreme, anoda poate fi consumată într-un an, în apă dură poate dura până la 4–5 ani.
Capacitatea vasului: Un vas mai mare înseamnă un volum mai mare de apă și cerințe mai mari pentru anodă.
Temperatura de funcționare: Temperaturile mai ridicate acceleratează reacțiile electrochimice și, deci, și consumul anodei.
Prezența dedurizatoarelor de apă: Unele dedurizatoare cu săruri pot acceleratea semnificativ consumul anodei – dacă utilizați un dedurizator, verificați anoda la fiecare 6 luni.

Recomandare practică: verificați anoda o dată pe an și înlocuiți-o în momentul în care este consumată sub un treime din diametrul inițial sau când lungimea sa este semnificativ redusă. În practică, în funcționarea obișnuită, înlocuirea se face la fiecare 2–4 ani, în funcție de calitatea apei.

Pentru majoritatea vaselor de acumulare obișnuite (100–500 litri) sunt potrivite anode standard de magneziu cu filet 5/4". Pentru vase mai mici de 300 litri este suficientă o anodă mai scurtă – de exemplu anodă de protecție din aliaj de magneziu 5/4" × 400 mm cu dispozitiv de control, care permite, în plus, o verificare optică simplă a stării de uzură fără a fi nevoie de demontare completă. Pentru vase mai mari de 300 până la 700 litri recomandăm varianta mai lungă – anodă de protecție 5/4" × 700 mm cu dispozitiv de control. Dacă aveți un vas de 300–600 litri și nu aveți nevoie de dispozitiv de control, o alegere potrivită este și anodă 5/4" × 400 mm cu capac filetat zincat.

Procedura de înlocuire a anodei în scurtă: Deconectați încălzirea (centrală termică, element electric). Închideți robinetele de alimentare și de ieșire ale sistemului – în majoritatea cazurilor nu este nevoie să golim complet vasul, este suficient să reducem presiunea. Demontați vechea anodă (cheie de 55 mm pentru filet 5/4"). Nu așteptați ca apa să curgă – aveți la îndemână un vas. Verificați vizual starea vechii anode și a filetului vasului. Montați noua anodă cu o cantitate mică de bandă de etanșare pe filet. Strângeți, deschideți robinetele și aerisirea sistemului. O descriere mai detaliată o găsiți în articolul separat Anodă de protecție în vasul de acumulare – ce este, când și cum să o înlocuiți.

Dezincrustarea și curățarea rezervorului

Orice rezervor de acumulare, indiferent de ce strat de protecție are, colectează treptat sediment la fund. Acesta este format în special din produse de coroziune (oxid de fier), resturi de incrustații și depozite biologice. În afară de faptul că acest sediment reduce volumul eficient al rezervorului, este și un mediu favorabil pentru coroziunea suplimentară și, în cazul boilerelor pentru apă caldă menajeră, pentru dezvoltarea bacteriilor legionelă.

Dezincrustarea periodică prin robinetul de la fund

Cel mai simplu mod de a minimiza depozitele este dezincrustarea periodică prin robinetul de la fundul rezervorului. Procedați astfel:

Pregătiți un vas de plastic cu volumul de cel puțin 5 litri și o țeavă, dacă robinetul nu este direct deasupra canalizației.
Deschideți robinetul cu atenție – apa va fi fierbinte, ați grijă.
Lăsați apa să curgă până când devine clară și fără depozite vizibile – de obicei durează 2–5 minute.
Notati starea apei (culoare, turbiditate, prezența flocoanelor) în registrul de service.
Închideți robinetul și verificați dacă nu mai picură.

În practică s-a dovedit foarte eficient să conectați robinetul de dezincrustare printr-o țeavă scurtă direct la canalizație, pentru a face dezincrustarea cât mai comodă. Mulți clienți care fac această mică modificare o dată la instalare apoi dezincrustează cu adevărat periodic – cei care trebuie să caute mereu vasul și țeava îl amână.

Curățarea chimică în caz de incrustări puternice

Dacă rezervorul este puternic incrustat cu incrustații – ceea ce se întâmplă de obicei după o funcționare îndelungată fără întreținere într-o zonă cu apă dură – dezincrustarea nu este suficientă. În acest caz este necesară o curățare chimică cu un agent de decarbonizare. Procedura include golirea rezervorului, umplerea cu o soluție de acid citric sau un agent special de decarbonizare, acțiunea pe durata câtorva ore și apoi spălarea completă. Această lucrare o recomandăm să o lăsați în seama tehnicianului de service, deoarece în caz de greșeli se poate deteriora smântâna sau garniturile.

Calitatea apei – baza unei durate lungi de viață

Dacă am dori să numim un singur factor care are cel mai mare impact asupra duratei de viață a rezervorului de acumulare și a întregului sistem de încălzire, acesta este fără îndoială calitatea apei de încălzire. Aceasta este o temă pe care mulți tehnici o neglijează la instalare, deoarece apa dintr-un circuit închis pare să fie „aceeași apă în continuare". Realitatea este alta – apa se modifică, corodează și se incrustează, dacă nu este corect tratată și monitorizată.

Ce parametri se măsoară și ce valori sunt recomandate

Parametru	Valoare recomandată	Consecințe în caz de abatere
pH	7,5 – 9,0	pH scăzut = coroziune agresivă; pH ridicat = incrustări
Tăria totală	până la 2–3 °dH	Tărie ridicată = incrustări; prea moale = coroziune rapidă a anodei
Conținutul de oxigen	cât mai mic (< 0,1 mg/l)	Conținut ridicat de O₂ = coroziune intensă
Cloruri	până la 50 mg/l	Clorurile acceleratează coroziunea punctiformă a oțelului și a cuprului
Inhibitori de coroziune	conform producătorului preparatului	Concentrație insuficientă = protecție redusă

În afară de măsurarea unică la punerea în funcțiune, este important să testați apa o dată pe an, deoarece aceasta se poate modifica (de exemplu, după completarea apei în sistem sau după o reparație). Pe piață există benzi de test simple la câțiva euro, care oferă valori orientative pentru pH și duritate. Pentru măsurători mai precise privind oxigenul și inhibitorii, recomandăm o analiză de laborator – unii producători de sisteme de încălzire o oferă gratuit în cadrul garanției.

Inhibitori de coroziune – da sau nu?

În practică, utilizarea inhibitorilor de coroziune în sistemele de încălzire închise este standardul, mai ales în cazul sistemelor cu diferite materiale metalice (rezervor de oțel, țevi de cupru, radiatoare de aluminiu). Inhibitorii creează pe suprafața metalului o strat de protecție și neutralizează substanțele agresive din apă. Este important să utilizați un inhibitor compatibil cu toate materialele din sistem și să respectați concentrația recomandată – o concentrație prea scăzută nu va ajuta, iar una prea mare poate afecta invers anumite garnituri elastomerice.

Izolația termică și poziționarea corectă a rezervorului

Pierderile termice ale rezervorului de acumulare influențează direct eficiența întregului sistem și indirect și durata de viață a componentelor, deoarece un sistem cu pierderi mari trebuie să funcționeze mai intens. Un rezervor bine izolat pierde căldura mult mai încet și sistemul nu trebuie să pornească atât de des centrala termică sau pompa de căldură pentru a-l încălzi din nou.

Rezervorurile de acumulare standard livrate pe piață au o izolație termică de 50–100 mm din spumă poliuretan rigidă sau vată minerală cu un strat de protecție. Această izolație este durabilă dacă este tratată corect, dar poate fi deteriorată în timpul montajului (înșurubată, comprimată), în urma demontării repetate a racordurilor sau sub acțiunea umidității.

Verificarea vizuală a izolației ar trebui să facă parte din fiecare inspecție anuală. Atenție în special la:

Integritatea stratului de protecție al izolației – crăpături, fragmente desprinse
Zonele umede (culoare mai întunecată, rece la atingere, chiar dacă apa din interior este caldă)
Zonele neizolate în jurul racordurilor și robinetelor – acestea sunt cele mai frecvente puncte slabe
Suprafața de jos și de sus a izolației – la rezervorurile verticale aceste părți lipsesc sau sunt insuficiente

Cu privire la poziționarea rezervorului: recomandăm instalarea într-o cameră de centrală uscată și răcorită (dar fără îngheț). Umiditatea ridicată din cameră duce la condens pe stratul de protecție al rezervorului, ceea ce acceleră coroziunea și deteriorarea izolației. Dacă camera de centrală este umedă, recomandăm instalarea unui deumidificator sau îmbunătățirea ventilației.

Rezervorul ar trebui să stea pe un suport solid și orizontal – ideal pe o placă de beton cu picioare antifondate sau plăci de bază, nu direct pe betonul netencuit (condens, coroziune la baza rezervorului). La rezervorurile mai mici, cum ar fi rezervorul de acumulare PUFFER PSS 50 (57 l) sau PUFFER PSS 100 (123 l), poziționarea pe un suport este mai puțin critică, dar chiar și aici umiditatea de sub rezervor acceleră coroziunea fundului.

Elementul de încălzire electric – întreținere și prelungire a duratei de viață

Multe rezervoruri de acumulare sunt echipate sau pregătite pentru instalarea unui element de încălzire electric, care servește ca sursă de căldură de rezervă sau pentru încălzire directă. Elementul de încălzire este al doilea cel mai important element de întreținere, după anoda de protecție, în ceea ce privește durata de viață a rezervorului.

Cauza principală a defectărilor elementelor de încălzire este incrustarea – dacă apa din rezervor conține mai mult de 3 °dH (ceea ce este destul de obișnuit în condițiile din România), pe suprafața elementului se depun rapid incrustări. Elementul se supraîncălzește, se produce crăparea tubului de protecție sau arderii rezistenței. În practică, vedem că în apă dură fără control regulat, elementul de încălzire se degradează în 3–5 ani, în timp ce cu o curățare regulată a apei și o verificare anuală poate dura 10–15 ani.

O dată la doi ani, verificați vizual starea elementului (demontarea capacului de vizualizare) și evaluează grosimea stratului de incrustare. Dacă incrustarea este vizibilă cu ochiul liber, recomandăm o decalcifiere chimică cu o soluție de acid citric (1:10 cu apă) – procedura este similară cu cea de la un cafetier, doar la o scară mult mai mare. Detalii privind instalarea și alegerea capacului de vizualizare le găsiți în articolul Elementul de încălzire electric în rezervorul de acumulare – instalare și alegere a capacului de vizualizare.

Prevenția legionelării în rezervoarele de apă caldă

Deși acest articol se concentrează în principal pe rezervoarele de acumulare pentru circuitul de încălzire (numite și puffere), este important, pentru a fi complet, să menționăm și problema legionelării, care se referă la rezervoarele de apă caldă potabilă. Bacteriile Legionella pneumophila se multiplică optim la o temperatură de 25–45 °C și pot provoca boli grave ale sistemului respirator.

Prevenția este simplă: rezervorul de apă caldă ar trebui să fie reglat astfel încât temperatura să nu scadă permanent sub 60 °C. O dată pe săptămână (sau automat, cu ajutorul unui programator), recomandăm o dezinfecție termică – încălzirea întregului conținut al rezervorului la cel puțin 70 °C timp de 30 de minute. Majoritatea reglărilor moderne ale încălzitorilor de apă au această funcție integrată. O altă măsură preventivă este curățarea regulată (incrustările de la fundul rezervorului sunt un mediu fertil pentru bacterii) și dimensionarea corectă a rezervorului – un rezervor supradimensionat cu o schimbare lentă a apei este mai riscant din punct de vedere al legionelării decât unul dimensionat corect.

Documentația de service – de ce să înregistrați fiecare intervenție

Acesta este un punct care, în practică, se dovede repetat ca fiind critic de importanță, însă mulți deținători îl ignoră. Documentația de service (numită și carte de service sau registrul de service) nu este doar o formalitate birocratică – este un instrument al dumneavoastră pentru a urmări tendințele și pentru a detecta la timp problemele.

Vă recomandăm să notați următoarele date la fiecare inspecție:

Data inspecției
Presiunea de funcționare în starea rece și caldă
Temperatura din vas la inspecție
Starea anodului (diametru, durată estimată rămasă) și data ultimei înlocuiri
Starea apei la evacuare (culoare, turbiditate, sediment)
Rezultatele măsurătorilor de calitate a apei (pH, duritate)
Starea izolației, a supapei de siguranță
Lucrările de service efectuate și materialele utilizate
Observații privind orice anomalii

Motivul pentru care este atât de important: dacă observați că presiunea din sistem scade cu 0,1 bar pe lună, știți că aveți o mică fereastră de etanșitate – mult mai devreme decât ar deveni un mare problemă. Dacă observați că culoarea apei la evacuare se deschide în fiecare an, știți că coroziunea se încetinește și sistemul dumneavoastră de tratare a apei funcționează. Fără înregistrare, aceste tendințe nu le veți observa deloc.

Pentru clienții care au garanție de la producător pentru vas, documentația de service este, în plus, o condiție pentru activarea garanției – majoritatea producătorilor cer dovada unei întrețineri regulate.

Când este momentul de a înlocui vasul

În ciuda celei mai bune atenții, orice vas are o durată de viață. Aceasta depinde de calitatea fabricației, calitatea apei, intensitatea de funcționare și, desigur, de regularitatea întreținerii. La un vas bine întreținut în condiții standard, puteți conta pe o durată de viață de 20–30 de ani. La un vas neglijat în condiții agresive, sfârșitul poate veni după 8–12 ani.

Semnalele că este momentul de a considera înlocuirea:

Leakări repetate: Dacă într-un scurt interval apar două sau mai multe fereastră de etanșitate în diferite locuri, este vorba de obicei de coroziune generalizată a peretelui. O reparație locală nu mai are sens.
Apa permanent tulbure la evacuare: Dacă, chiar și după o evacuare completă, apa rămâne închisă la culoare sau conține particule metalice, coroziunea este avansată.
Deformări pronunțate ale peretelui: Bule, umflături sau deformări vizibile ale peretelui exterior indică coroziune avansată din interior.
Vas de evacuare nefuncțional sau inaccesibil: Dacă ventilul nu a fost deschis de mulți ani și este blocat, există riscul de a se sparge la încercarea de deschidere. În astfel de cazuri, este mai bine să se evalueze o înlocuire completă.
Neeficiență economică: Dacă costurile de reparație și service depășesc 30–40 % din prețul unui vas nou, înlocuirea este mai avantajoasă din punct de vedere economic.

La alegerea unui vas nou, vă recomandăm să consultați și alte articole din Centrul de Cunoștințe – în special Cum alegeți un vas de acumulare – volum, tip și conectare în sistem și Ce volum de vas de acumulare aveți nevoie pentru centrala sau pompa de căldură, care vă vor ajuta la alegerea tipului și dimensiunii potrivite pentru sistemul dumneavoastră.

Exemple din practică – scenarii informative din experiența cu clienții

Cazul 1: „De ce am apă cu rugină în sistem?"

Un client din regiunea Nitra a sunat după șapte ani de funcționare cu plângerea că radiatoarele au depozite de rugină și pompa de circulație face zgomote. La inspecție am constatat că anoda din vasul de acumulare fusese complet consumată – rămăsese doar partea filetată. Nimeni nu o verificase în cei șapte ani. Suprafața interioară a vasului avea coroziune în avans. Vasul a trebuit înlocuit. Costurile totale pentru înlocuirea vasului, spălarea sistemului și înlocuirea pompei de circulație au reprezentat de mai multe ori mai mult decât ar fi costat o înlocuire regulată a anodei la fiecare doi ani.

Cazul 2: „Centrala mea continuă să pornească și consumul a crescut"

Un client din regiunea Žilina avea o centrală termică în condensare conectată la un vas de acumulare. După doi ani, i s-a părut că centrala pornește tot mai des și consumul de gaz a crescut. Cauza a fost o izolație termică neglijată – la montaj, plăcuța de izolație fusese deteriorată în mai multe locuri și umiditatea dintr-o cameră de centrală necuventată a pătruns în izolație. Izolația umezită a pierdut aproape toate proprietățile termoizolante. Vasul pierdea căldură mult mai rapid, ceea ce provoca porniri frecvente ale centralei. Soluția a fost înlocuirea izolației și îmbunătățirea ventilației camerei. Consumul s-a redus la nivelul inițial.

Cazul 3: O întreținere preventivă bine pusă la punct

Pe de altă parte, avem un client din zona Târgu Mureș care a stabilit de la început un protocol anual de service și îl respectă strict. Vasul funcționează de 18 ani, iar la ultima inspecție starea interioară era excelentă – depozite minime, smalt funcțional, nicio coroziune. Cheia a fost combinația: evacuare anuală, înlocuire anodă la fiecare 3 ani, inhibitor de coroziune în sistem

Aveți întrebări despre această temă?

Nu vă puteți decide sau aveți o situație concretă în gospodărie? Scrieți-ne – cu plăcere vă vom răspunde.