Rezistență electrică în vasul de acumulare – instalare și alegerea flanșei
Elementul electric de încălzire în vasul de acumulare – ghid complet de instalare și alegere a flanșei
Instalarea unui element electric de încălzire (rezistență) într-un vas de acumulare aparține la intervențiile care la prima vedere par simple, dar în practică se comit o mulțime de greșeli – de la alegerea greșită a flanșei, prin puterea inadecvată, până la depozitarea incorectă a garniturii. În acest articol voi analiza subiectul cu adevărat detaliat: de la esența tehnică, prin alegerea corectă a flanșei, diametrul filetului, puterea, materialele garniturilor, până la pașii de montaj pas cu pas. Dacă vă interesează și contextul mai larg – de exemplu diferența dintre vasul de acumulare și vasul cu apă caldă menajeră sau montarea întregului vas în camera centralei termice – găsiți aceste teme în alte articole ale Centrului nostru de Cunoștințe.
De ce punem delocuitorul termic în vasul de acumulare?
Vasul de acumulare (puffer) îndeplinește în sistemul de încălzire rolul de rezervor de egalizare a energiei termice. Sursa principală de căldură este de obicei centrala termică, pompa de căldură sau panoul solar termic. Cu toate acestea, instalarea unui element electric de încălzire în vas este justificată din mai multe motive:
- Sursă de rezervă – în caz de defecțiune a centralei termice sau în timpul serviciului pompei de căldură, electricitatea poate menține temperatura minimă în sistem, respectiv poate încălzi apa caldă menajeră (dacă vasul este combinat cu un boiler).
- Sistem bivalent – în perioada tranzițională, când pompa de căldură nu este suficientă singură, elementul electric completează puterea lipsă (așa-numitul încălzire electrică suplimentară).
- Electricitate noaptea – în tarifele cu curent noaptea (HDO) este rațional să încărcați pufferul cu electricitate ieftină noaptea și să extrageți căldura stocată ziua.
- Regim estival – vara, când panourile solare termice nu reușesc să acopere nevoia de apă caldă menajeră, electricitatea servește ca completare fără a fi nevoie să porniți centrala termică.
În contrast cu boilerul pentru apă caldă menajeră, unde elementul de încălzire este aproape întotdeauna parte integrantă a echipamentului de bază, pufferii se livră în versiunea de bază fără element electric de încălzire. Flanșa (filetată sau flanșată) este pregătită, dar elementul de încălzire îl alegeți voi în funcție de cerințele specifice. Aceasta este o avantaj – puteți adapta exact puterea, tipul și materialul la aplicația voastră.
Tipurile de flanșe de pe vasele de acumulare – ce veți întâlni în practică
Flanșa este elementul de legătură care permite introducerea elementului de încălzire în peretele vasului astfel încât conexiunea să fie etanșă și mecanic solidă. Pe vasele de acumulare se întâlnesc mai multe tipuri:
1. Flanșă filetată (șurubuire)
Cel mai frecvent tip pe vasele mici și medii până la aproximativ 500 litri. Elementul de încălzire are un filet exterior (cel mai frecvent G 1½" sau G 2") și în vas este introdusă o șurubuire sau o piolină cu filet interior corespunzător. Etanșarea se realizează cu bandă PTFE (teflon), cânepă cu masă de etanșare sau O-ring cauciuc în funcție de construcție.
2. Conexiune flanșată (flanșă)
Se folosește pe vasele mai mari (de obicei de la 300 litri în sus) și la elementele de încălzire mai puternice. Flanșa este sudată pe peretele vasului, iar elementul de încălzire are o flanșă corespunzătoare, conexiunea fiind etanșată cu garnitură plană (cauciuc, EPDM, grafit) și fixată cu șuruburi. Avantaj: elementul de încălzire poate fi înlocuit oricând ușor fără unelte speciale. Dezavantaj: preț mai mare și cerințe mai mari de spațiu la montare.
3. Flanșă sudată (welded flange)
Element constructiv standard pe vasele mari. Este un inel de oțel sudat pe perete, cu găuri filetate pentru șuruburi. Diametrul și numărul șuruburilor variază în funcție de producător – frecvente sunt flanșele DN 50 (5/4"), DN 65, DN 80 și DN 100. Elementul de încălzire trebuie să aibă dimensiunea flanșei și distanța găurilor corespunzătoare.
Dimensiunile flanșelor și fileturilor – ce înseamnă abrevierile și cifrele
La alegerea elementului de încălzire vă întâlniți cu o mulțime de denumiri care trebuie citite corect. De la acestea depinde dacă elementul intră fizic în vas.
Filete G (BSP – British Standard Pipe)
Aceasta este cea mai frecventă filetă pe corpurile de încălzire și flanșele vaselor de acumulare în spațiul centraleuropean. Cifra după "G" indică diametrul nominal în inchi – nu diametrul real exterior al filetului! De exemplu:
- G 1" – diametrul exterior al filetului este de cca 33,25 mm
- G 1¼" – diametrul exterior al filetului este de cca 41,91 mm
- G 1½" – diametrul exterior al filetului este de cca 47,80 mm (foarte frecvent la vasele medii)
- G 2" – diametrul exterior al filetului este de cca 59,61 mm (frecvent la vasele mari și corpuri de încălzire puternice)
Important: fileta G (paralelă) nu trebuie confundată cu fileta R (Rp, conică). Fileta conică nu se folosește practic pe corpuri de încălzire, însă la comandarea unei piulițe sau reducții verificați întotdeauna ce tip de filet este.
Dimensiuni flanșă DN
Pe flanșe veți întâlni indicația DN (Diameter Nominal – diametru nominal). Pentru un corp de încălzire într-o vasă de acumulare sunt obișnuite următoarele dimensiuni:
- DN 50 – vase mici și medii, putere până la cca 3 kW
- DN 65 – vase medii, putere 3–6 kW
- DN 80 – vase mari, putere 6–12 kW
- DN 100 – aplicații puternice, uneori corpuri combinate
Pentru o flanșă trebuie să verificați nu doar DN-ul, ci și pasul șuruburilor și numărul acestora, care sunt standardizate după norma EN 1092-1, însă nu întotdeauna identice la fiecare producător. Înainte de comandarea unui corp de încălzire, măsurați întotdeauna flanșa existentă pe vasă.
Puterea corpului de încălzire – cum să o alegeți corect
Aceasta este în practică cea mai dezbătută întrebare. Clienții mă întreabă: "Câți kW trebuie să pun în vasul de acumulare?" Răspunsul depinde de funcția pe care trebuie să o îndeplinească elementul electric.
Corp de încălzire ca sursă de rezervă
Dacă este doar o sursă de rezervă în caz de defecțiune a centralei termice, este suficientă o putere mai mică – de obicei 1,5 până la 3 kW. Nu trebuie să încălziți rapid întregul vas de acumulare, ci doar să mențineți o temperatură minimă. Pentru un vas de 300 de litri este suficient un corp de încălzire de 2 kW, care va încălzi apa de la 20 °C la 60 °C în cca 4–5 ore.
Corp de încălzire ca sursă electrică principală (tarif noapte)
Aici doriți să încărcați vasul cât mai repede posibil în timpul tarifului noapte (de obicei 8 ore HDO). Pentru un vas de 500 de litri și o diferență de temperatură de 40 °C (de la 20 °C la 60 °C) aveți nevoie de:
Energie = volum × densitate × căldură specifică × ΔT = 500 × 1 × 1,163 Wh/(l·K) × 40 K ≈ 23 270 Wh ≈ 23,3 kWh
Pentru a acoperi această cantitate în 8 ore: P = 23,3 kWh / 8 h ≈ 2,9 kW. În practică se ia în considerare randamentul și pierderile termice ale vasului, deci un corp de încălzire de 3 kW este suficient. Pentru încălzire mai rapidă (4 ore) ar fi nevoie de 6 kW.
Corp de încălzire ca supliment într-un sistem bivalent
Într-un sistem cu pompă de căldură sau panou solar termic, suplimentul electric se dimensionează ca o completare în caz de lipsă de energie din sursa primară. De obicei se aleg 2–6 kW. La case mai mari cu pompă de căldură de 8–12 kW, un supliment electric de 4–6 kW este un compromis rațional.
Instalație electrică – cerințe privind puterea
Nu uitați că un corp de încălzire peste 2 kW necesită un siguranță corespunzătoare. Un corp de încălzire de 3 kW la 230 V consumă un curent de cca 13 A → siguranță 16 A. Un corp de încălzire de 6 kW la 400 V (trei faze) → curent 8,7 A pe fază → siguranță 10–16 A. Trei faze au avantajul unei încărcări uniforme a rețelei. Pentru gospodării cu conexiune monofazată limita practică este 2,0–3,5 kW la siguranță 16 A.
Materialul rezervorului de încălzire – ce rezistă la apa agresivă și ce nu
În rezervorurile de acumulare pentru încălzire (puffer pentru pompă de căldură) circulă în mod obișnuit apă tratată sau demi apă cu săruri inhibitori de coroziune. În rezervoarele TUV se folosește apa potabilă. Materialul rezervorului de încălzire trebuie să corespundă acestor condiții.
Corpuri din alamă și zincat
Ce mai ieftină variantă. Sunt potrivite pentru puffere cu apă de pompă de căldură, unde pH-ul este menținut între 8–9 și apa nu conține cloruri agresive. Nete de folosit pentru rezervoare TUV în zone cu apă dură – depozitele de calcar reduc durata de viață, corpul se acoperă cu incrustații și pierde performanța.
Corpuri din oțel inoxidabil (AISI 316)
Pentru rezervoarele TUV, oțelul inoxidabil 316 este o alegere mult mai bună. Rezistent la cloruri până la cca 200 mg/l, potrivit pentru majoritatea apei din rețea. Prețul este 2–3× mai mare decât la alamă, dar durata de viață se prelungește semnificativ.
Corpuri din titan
Categorie premium pentru rezervoare cu apă agresivă (cu conținut ridicat de cloruri, apă de mare, aplicații industriale). În practica casnică obișnuită nu le veți întâlni.
Corpuri cu strat de smalt protector
Unele produse au suprafața acoperită cu smalt – o protecție foarte bună împotriva coroziunii, dar sensibilă la deteriorări mecanice. Dacă smaltul se sparge (de exemplu, din cauza unui impact la montare), procesul de coroziune poate fi mai rapid decât la oțelul obișnuit.
Pentru un puffer de pompă de căldură obișnuit, cum ar fi rezervorul de acumulare PUFFER PSS 100 (123 litri, potrivit pentru termocentrale mici și pompe de căldură), un corp de încălzire din alamă sau zincat este opțiunea standard și suficientă, cu condiția ca apa din sistem să fie corect tratată.
Garnituri la montarea rezervorului de încălzire
O știre corectă este esențială – la un rezervor de încălzire slab știrat există riscul de scurgere a apei în partea electrică, ceea ce poate duce la scurtcircuit sau la inundația treptată a spațiului din jurul rezervorului. Acest lucru se întâmplă de obicei după mulți ani de funcționare, când cauciucul se încurcă.
Fâșie PTFE (teflon)
Soluția cea mai simplă pentru conexiuni filetate. Înfășurați fâșia în direcția filetului (privind spre corp, înfășurare în sensul acelor de ceasornic). Minimum 5–6 straturi pe un filet curat și degresat. Dezavantaj: la temperaturi mai mari (peste 90 °C), fâșia poate pluti și știrea să se slăbească – este potrivită în special pentru temperaturi până la 70–75 °C.
Jute cu silicon anoxigen
Metoda tradițională, încă valabilă. Pentru rezervoare de acumulare cu apă peste 70 °C, jutele cu silicon anoxigen (Loctite 55, Unipak) este mai fiabilă decât fâșia PTFE. Procedură: amestecați firele de jute în silicon, înfășurați pe filet în direcția corectă, strângeți și lăsați să se întărească minim 2 ore înainte de a umple sistemul.
Garnitură din cauciuc (O-ring sau garnitură plană)
Pentru conexiuni cu flanșă se folosește o garnitură plană din EPDM (pentru apă caldă până la 140 °C), silicon (până la 200 °C) sau grafit (la temperaturi mai mari). Garnitura trebuie să aibă diametrul interior corect, corespunzător găurii flanșei și grosimea adecvată. Înainte de montaj, verificați suprafețele de contact ale flanșei – nu trebuie să fie zgâriate, corodate sau deteriorate.
Procedura de montaj a rezervorului de încălzire pas cu pas
Aici descriu un procedeu practic pe care ar trebui să-l respecte oricine montează un rezervor de încălzire într-un puffer. Nu contează dacă este vorba de un rezervor de acumulare mic, cum ar fi rezervorul PUFFER PSS 50 (57 litri) sau un sistem mai mare.
Etapa 1: Oprirea și golirea rezervorului
Înainte de orice lucru la rezervor, închideți toate robinetele de alimentare și evacuare. Deschideți robinetul de aer (de sus) și golești apa prin robinetul de la fundul rezervorului în canalizare sau într-un vas. Nu deschideți niciodată o flanșă sub presiune – apa existentă poate fi fierbinte (chiar 60–80 °C!) și poate cauza arsuri serioase. Verificați cu manometrul ca presiunea din sistem este zero.
Etapa 2: Pregătirea flanșei și a filetului
Verificați suprafața de contact a flanșei și a filetului de pe rezervor. Eliminați complet materialul vechi de știre (jute, PTFE) – cu perie de sârmă, cu șurubelniță sau eventual cu hârtie abrazivă fină. Resturile vechiului material de știre cauzează scurgeri la noul contact. Degresați filetul sau suprafața flanșei.
Etapa 3: Pregătirea rezervorului de încălzire
Verificați dacă rezervorul de încălzire este nou și nevătămat. Verificați dacă tipul (filetat/flanșat) și dimensiunile corespund găurii de pe rezervor. Verificați cablurile de alimentare – trebuie să fie intacte, fără fisuri în izolație. Dacă montați un rezervor flanșat, atașați o garnitură nouă (nu folosiți vechiul material – întotdeauna unul nou!)
Etapa 4: Montaj
Pentru un rezervor filetat: înfășurați garnitura (PTFE sau jute), șurubați manual și apoi strângeți cu cheia. Atenție la momentul de strângere – urmați dimensiunea filetului:
- G 1½": 50–60 Nm
- G 2": 70–90 Nm
Nu suprasfârâi – fisurarea filetului sau gâtului rezervorului este o defecțiune gravă (și scumpă). Pentru un rezervor flanșat: introduceți garnitura, așezați rezervorul, montați șuruburile și strângeți în mod alternativ în două-trei etape. Strângerea neuniformă → garnitura va fi știrată doar parțial.
Etapa 5: Conectarea electrică
Conectarea electrică trebuie să o execute o persoană autorizată sau un electrician cu autorizație validă. Rezervorul de încălzire este un consumator de clasă IP55 sau superioară, dar cutia de borne trebuie acoperită după montaj. Asigurați-vă că nicio parte conductoare nu atinge suprafața umedă a rezervorului. La un rezervor trifazat (400 V), distribuiți fazele uniform.
Etapa 6: Umplerea și verificarea știrii
Deschideți lent alimentarea cu apă în sistem, lăsând rezervorul să se umple. În timpul umplerii, verificați vizual zona flanșei rezervorului de încălzire. După umplere și ventilație, creșteți presiunea la nivelul de lucru (de obicei 1,5–2,5 bar) și urmăriți zona conexiunii timp de 15–30 minute. Doar după confirmarea știrii, activați electricitatea.
Etapa 7: Prima pornire
Reglați termostatul rezervorului de încălzire la temperatura dorită (pentru puffer de pompă de căldură, de obicei 55–75 °C, pentru rezervor TUV 60–65 °C, minim 60 °C pentru a preveni legionella). Verificați dacă termostatul oprește încălzirea la temperatura corectă – aplicați un termometru fără contact pe conducta de ieșire a rezervorului.
Eroare frecvente la instalarea rezistorului de încălzire
În decursul anilor de practică observ mereu aceleași greșeli. Iată cele mai frecvente:
- Diametrul incorect al flanșei – clientul comandă un rezistor G 2", dar rezervorul are o deschidere G 1½". Soluție: măsurați întotdeauna înainte de comandă, nu faceți estimări.
- Filetul strâns prea tare – o forță prea mare la filetare poate sparge gâtul din fontă sau deforma filetul într-un rezervor din oțel inoxidabil. Utilizați un cheie cu cuplu.
- Fâșia PTFE veche de la instalarea anterioară – lăsă pâna veche și instalează una nouă peste ea. Rezultatul: etanșarea instabilă, după un timp începe să se scurgă.
- Conectarea electrică înainte de umplere – un rezistor de încălzire pornit „uscat" se va degradă în câteva secunde. Rezistorul de încălzire trebuie întotdeauna să fie complet scufundat în apă înainte de prima pornire.
- Anodă de protecție lipsă – dacă rezervorul este echipat cu o anodă de magneziu (sau de aluminiu), uneori clienții o neglijează la instalarea rezistorului de încălzire și nu o verifică. Coroziunea se va concentra apoi pe însuși rezistorul de încălzire. Mai multe despre această temă găsiți în articolul Anodă de protecție în rezervorul de acumulare – ce este, când și cum să o înlocuiți.
- Puțină putere pentru tarif – clientul instalează un rezistor de 6 kW monofazat, dar casa are siguranță de 25 A → la pornirea încălzirii și a altor consumatori va apărea o cădere de tensiune. Consultați întotdeauna un electrician.
Anodă de protecție și relația ei cu rezistorul de încălzire
Temei anodăi sunt tratate în detaliu într-un articol separat din Centrul nostru de cunoștințe (Anodă de protecție în rezervorul de acumulare – ce este, când și cum să o înlocuiți), dar aici vom reaminti doar ceea ce este legat direct de rezistorul de încălzire.
Rezervorul de acumulare cu perete din oțel (acoperit cu smalt sau neted) este supus coroziunii electrolitice. Anoda de magneziu (sau de aluminiu) funcționează ca un metal sacrificat – se corodează în locul peretelui rezervorului și al rezistorului de încălzire. Dacă anoda se consumă, coroziunea se va deplasa spre următorul metal din sistem – adesea chiar rezistorul de încălzire, deoarece este conductiv electric și este scufundat în electrolit (apă).
Așadar, regulă de bază: la fiecare înlocuire a rezistorului de încălzire verificați și starea anodei și, în caz de îndoieli, înlocuiți-o. Sunt disponibile, de exemplu, anodă de protecție 5/4" × 400 mm cu dispozitiv de control potrivită pentru rezervoare medii, sau pentru rezervoare mari anodă de protecție 5/4" × 700 mm. La înlocuirea anodei se aplică același procedeu ca la rezistorul de încălzire – opriți, goliti, înlocuiți, umpleți, verificați etanșarea.
Termostat și elemente de siguranță ale rezistorului de încălzire
Fiecare rezistor de încălzire pentru rezervorul de acumulare ar trebui să aibă integrat:
- Termostat de funcționare – reglabil (de obicei 30–85 °C), reglează temperatura apei din rezervor. Temperatura se reglează în funcție de scop: pentru rezervorul TUV minim 60 °C (protecție împotriva legionelozei), pentru puffer ÚK 55–75 °C.
- Termostat de siguranță (STB) – întrerupe alimentarea la depășirea temperaturii maxime (de obicei 90 °C). După intervenție trebuie resetat manual. Nu-l scoateți niciodată din funcțiune!
- Supapă de siguranță – nu este parte a rezistorului de încălzire, dar trebuie să fie în sistem. La rezervorul TUV, supapa de siguranță (6 bar) trebuie instalată pe conducta rece, nu trebuie să fie închisă.
Important: un rezistor de încălzire fără termostat de siguranță funcționând este periculos din punct de vedere al incendierii. Se recomandă verificarea STB înainte de fiecare sezon – prin creșterea intenționată a temperaturii peste limita reglată.
Aprobări, norme și legislație
Rezistorul de încălzire pentru rezervorul de acumulare trebuie să îndeplinească:
- Marche CE – aprobarea europeană pentru echipamente electrice (directiva privind tensiunea joasă 2014/35/EU, EMC 2014/30/EU)
- Clasa de protecție IP – minim IP55 pentru spațiul umed al camerei centralei termice, IP65 și mai sus pentru aplicații în care există riscul de ștergere directă a apei
- Clasa de protecție – Clasa I (conductor de protecție PE) pentru toate bornele de conectare
- STN EN 60335-2-73 – cerințe de siguranță pentru încălzitoare submersibile fixe
Din punct de vedere al instalării: conectarea electrică trebuie realizată doar de o persoană calificată conform Ordinului MPSVR nr. 508/2009 (§ 22–24). Pentru un utilizator obișnuit înseamnă că instalația hidraulică (etanșarea, filetarea) o puteți face singur, dar conectarea la rețeaua electrică trebuie realizată de un electrician.
Scenarii practice din practică
Scenariu 1: Camera centralei termice pe lemne + puffer de 500 l, clientul dorește sursă electrică de rezervă
Casa este încălzită de o camera centralei termice pe lemne, clientul pleacă în vacanță în septembrie (perioada de tranziție). Nu dorește să ardă lemne. Instalăm un rezistor electric de 2 kW în puffer, setăm termostatul la 45 °C. Rezistorul consumă zilnic între 2–4 kWh pentru menținerea temperaturii (în funcție de izolarea rezervorului și de temperatura exterioară). Clientul este liniștit, rețeaua nu se oxidează, sistemul funcționează.
Scenariu 2: Pompă de căldură aer–apă + încălzire electrică suplimentară
Pompa de căldură de 8 kW COP 3 funcționează bine până la –5 °C, la temperaturi mai scăzute performanța scade. Clientul dorește siguranță pentru iarnă. Instalăm un rezistor trifazat de 4,5 kW (3 × 1,5 kW) în puffer de 800 l. Setăm termostatul la 55 °C. Electricitatea se activează doar atunci când pompa de căldură nu este suficientă – în practică, sunt cam 20–30 de zile pe an în condiții extreme de frig. Costurile electrice sunt minime, confortul maxim.
Scenariu 3: Rezervor TUV + defectare a centralei termice în iarnă
Clientul are un rezervor TUV combinat cu un panou solar. În ianuarie centrala termică a fost la reparație 5 zile. Rezistorul de 2 kW (uitat de la instalare, niciodată folosit) l-a salvat – fără el nu ar fi avut apă caldă. Atenție la concluzie: rezistorul de încălzire din rezervorul TUV trebuie verificat manual în fiecare an (pornit, așteptat să se încălzească, apoi oprit). Un termostat sau un STB defect se manifestă abia atunci când este nevoie de el – iar atunci este prea târziu.
Alegerea rezistorului de încălzire – parametri de decizie în sinteză
| Parametru | Ce trebuie luat în considerare | Valori tipice |
|---|---|---|
| Tip de conectare | Filet sau flanșă pe rezervor | G 1½", G 2" / DN 50–DN 100 |
| Putere | Sursă de rezervă / suplimentară / principală, tarif | 1,5–6 kW (pentru gospodărie) |
| Tensiune | Monofazat 230 V sau trifazat 400 V | 230 V până la 3,5 kW / 400 V peste 3,5 kW |
| Material | Tipul apei – ÚK / TUV / agresivă | bronz, oțel inoxidabil 316, smalt |
| Lungimea elementului | Trebuie să se potrivească cu adâncimea rezervorului | 250–800 mm (măsurați!) |
| Termostat | De funcționare + de siguranță (STB) | 30–85 °C + STB 90 °C |
| Clasa de protecție IP | Mediul camerei centralei termice | Min. IP55 |
Întrebări frecvente (FAQ)
Poate instalați un corp de încălzire într-un vas de hidrofor singur, fără electrician?
Părțile hidraulice (filetarea, garniturile) le puteți face singur ca amator, dacă respectați pașii corecți și nu se rupe sistemul de presiune. Conectarea electrică – adică conectarea la tablou, siguranța, cablul – trebuie să o execute un electrician cu calificare profesională valabilă. Conform legislației slovace (Hotărârea nr. 508/2009 Z.z.) este vorba despre lucrări la instalații electrice, pe care un amator nu le poate efectua. Sancțiunea pentru încălcare poate fi mare, iar asigurătoarea poate refuza să plătească în caz de daună, dacă instalația nu a fost realizată profesional.
Ce putere are nevoie un corp de încălzire pentru un vas de hidrofor de 300 de litri?
Depinde de funcție. Dacă este vorba despre o sursă de rezervă (nu utilizare zilnică), 2 kW sunt suficienți. Dacă doriți să încălziți vasul de la 20 °C la 60 °C în 8 ore (tarif noapte), 2,3 kW sunt suficienți – în practică, luați 2,5 kW sau 3 kW ca rezervă. Dacă doriți încălzire rapidă în 3–4 ore, alegeți un corp trifazat de 4,5–6 kW. Nu uitați să consultați un electrician, dacă rețeaua și siguranța pot suporta puterea.
Care este diferența între G 1½" și DN 50 la flanșă?
G 1½" este o denumire pentru conexiunea filetată conform normei BSP (British Standard Pipe) – este vorba despre un filet de țeavă în inci cu dimensiunea nominală de 1½ inci, folosit la corpuri de încălzire mai mici și medii, filetate direct în flanșa filetată. DN 50 este, dimpotrivă, o denumire pentru conexiunea flanșată conform normei metrice, unde DN (diametrul nominal) 50 corespunde cu diametrul interior al țevii de aproximativ 50 mm și conexiunea se realizează cu șuruburi printr-o garnitură între două flanșe, nu prin filetare. Alegerea dintre ele depinde de tipul de gât cu care este echipat vasul dumneavoastră de acumulare – cele două sisteme nu sunt interschimbabile fără reducere sau adaptor, așa că înainte de a cumpăra un corp de încălzire, verificați întotdeauna tipul exact și dimensiunea conexiunii de pe vasul dumneavoastră.
Aveți o întrebare pe această temă?
Nu reușiți să alegeți sau aveți o situație concretă în gospodăria dumneavoastră? Scrieți-ne – cu plăcere vă vom consilia.
